Înzestrarea Armatei române în timpul neutralităţii (1916 -1918)
Invitat : prof. univ. dr. Petre Otu, preşedinte al Comisiei naţionale de istorie militară.
Articol de George Popescu, 23 Octombrie 2014, 13:17
Necesarul de muniţie al Armatei române în timpul ostilităţilor din primul război mondial era de 300 de tone pe zi.
Acest nivel nu a fost atins niciodată.
În principal, Aliaţii urmau să furnizeze contra-cost armamentul şi muniţia aferentă.
Înzestrarea armatei române înainte de intrarea sa în război a fost de asemenea un proces dificil, cu sincope în primirea materalului de război fie că se referea la piese de artilerie sau avioane, ori armament individual şi muniţie.
Deficitul a fost cuvântul care a dat cea mai mare bătaie de cap planificatorilor militari şi generalului Dumitru Iliescu, şeful Înzestrării în timpul neutralităţii.
De jure, România până în august 1916 ţinea de tratatul semnat cu 30 de ani în urmă cu Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Italia – până în mai 1915) însă în cei doi ani de neutralitate n-au putut fi finalizate contracte ferme pentru înarmare.
Teama "centralilor" ca propriile arme să nu fie folosite împotriva lor a fost mai adâncă, statele Antantei aveau ele însăle nevoi uriaşe de armament şi muniţie, în plus căile de transport erau blocate de dispunerea fronturilor de luptă, cu excepţia liniei nordului extrem, cale lungă şi anevoioasă.
Această din urmă variantă a folosit înainte de vara anului 1917 ca principală rută de aprovizionare pentru refacerea armatei române în colaborare cu Misiunea militară Franceză.
În toamnă, aceasta s-a închis definitiv din cauza preluării puterii în Rusia de Lenin şi ieşirea acestui aliat al României din război.
În perioada ianuarie – martie Ministerul de război a întocmit un plan de completare a materialului ce prevedea cumpărarea unei cantităţi masive de armament, echipament, muniţii din străinătate:
200 de mii de puşti, 134 de mitraliere, 582 puşti-mitralieră, 22 de mii de carabine, 45 de mii de pistoale, 85 de mii de pumnale, 60 de baterii de câmp de calibrul 75 mm, 26 de baterii de tunuri grele, calibrul 165mm, 100 de milioane de cartuşe de infanterie, 4 mii de proiectile de obuzierem calibru 150mm.
În mai – august 1914 s-au adus din Germania şi Austria : 24 de mitraliere, 102 mii de arme şi aproape 30 de mii de carabine Mannlicher.
În această situaţie dificilă, guvernul român a întreprins multe diligenţe şi a stăruit pe lângă celelalte ţări ale Antantei, ca şi în capitalele ţărilor neutre pentru cumpărarea de material de război.
Franţa, Marea Britanie, Portugalia, Italia, Suedia, Serbia, Statele Unite, Rusia au fost toate căutate de ataşaţii militari români din străinătate.
Lipsuri s-au înregistrat la artilerie, artilerie grea aproape că nu am avut decât pentru acţiuni militare defensive prin demontarea pieselor din fortificaţia Bucureştiului şi de pe aliniamentul Focşani – Nămoloasa – Galaţi, la aviaţie, armament individual automat, în special mitraliere.
Cât priveşte trupele, o lipsă a 20 de mii de ofiţeri la peste 800 de mii de militari combatanţi a fost resimţită în campania anului 1916, când s-au înregistrat şi înfrângerile de pe cele două fronturi: centru şi sudic.
Această deficienţă a fost reparată în iarna – primăvara anului următor alături de Misiunea Franceză.
Moralul armatei a fost unul ridicat pe parcursul neutralităţii atât pentru ofiţeri, cât şi pentru soldaţi, însă trebuie să ţinem cont de faptul că armata română se s-a aflat în această perioadă în stare de pace şi nu de război, situaţie ce schimbă foarte mult starea moralului, aşa după cum s-a văzut mai târziu.
În general, guvernul român şi Mare Stat Major au acordat cea mai mare atenţie înzestrării armatei, au făcut cam tot ceea ce se putea face în condiţii destul de grele impuse atât de situaţia războiului în desfăşurare, cât şi de politica Marilor Puteri.
Contribuţii editoriale: dl. Gheorghe Todincă, director al Muzeului Maramureşului din Sighet despre epistolele militarilor transivăneni din armata austro-ungară. Un interviu de Mirela Băzăvan.
AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 20 octombrie 2014:
Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.
Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit AICI.
Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.
Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55
