Ucraina, în atenţia miniştrilor de externe din Consiliul Europei

Miniştrii de externe din ţările membre ale Consiliului Europei vor discuta, la reuniunea care începe astăzi, la Viena, în principal despre situaţia din Ucraina .

Anunţul îi aparţine ministrului Titus Corlăţean şi a fost făcut , în această dimineaţă , la Radio România , înaintea plecării spre capitala Austriei.

Înfiinţat acum 65 de ani , Consiliul Europei este o organizaţie din care fac parte 47 de state şi care activează în domeniul statului de drept, democraţiei, drepturilor omului.

Romania este prezenta in Consiliul Europei de 21 ani, iar aceasta organizatie a avut un rol extrem de important in evolutia institutionala a tarii noastre in domenii ca statul de drept sau drepturile omului.

Audio: Ministrul de externe Titus Corlăţean invitat la Apel Matinal.

Puteţi citi aici integral interviul acordat de ministrul de externe Titus Corlăţean postului nostru de radio.

Ministrul de externe Titus Corlăţean, interviu pentru Radio România Actualităţi

Realizator: România este prezentă în Consiliul Europei de 21 ani, iar această organizaţie a avut un rol extrem de important în evoluţia instituţională a ţării noastre în domenii ca statul de drept sau drepturile omului. Şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, participă, la Viena, la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale Consiliului Europei. Domnia-sa se află astăzi alături de noi la "Apel matinal". Bună-dimineaţa, domnule ministru, bine aţi venit!

Titus Corlăţean: Bună-dimineaţa şi mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: Mulţumim şi noi de prezenţă. Reuniunea Consiliului are loc într-un moment tensionat pentru Europa, în condiţiile crizei din Ucraina. Urmează să fie prezent şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi reprezentanţii noii puteri de la Kiev. Este prevăzut şi un prânz informal pe tema situaţiei din Ucraina. La ce vă aşteptaţi?

Titus Corlăţean: Da, este adevărat că în aceste două zile, începând cu această seară şi mâine se desfăşoară reuniunea Comitetului Miniştrilor, deci reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale Consiliului Europei. Vreau să subliniez faptul că această organizaţie este cea mai veche şi prestigioasă organizaţie pan-europeană. Sunt 47 de state membre în clipa de faţă şi este principala organizaţie care activează în domeniul statului de drept, democraţiei, drepturilor omului. Este o organizaţie care are un merit, aşa cum spuneaţi dumneavoastră mai devreme, fundamental în transformările democratice pe care, începând cu statele central şi est-europene, le-au suferit după prăbuşirea comunismului. Acestea, şi în cadrul şi ştiind că în această seară vom aniversa la Viena 65 de ani de la fondarea Consiliului Europei la 5 mai 1949, trebuie să spunem că agenda reuniunii - care are o agendă bogată şi cuprinde mult mai multe subiecte extrem de importante - fără discuţie, va fi dominată de situaţia dramatică din Ucraina. Nu va fi o reunuine simplă, pentru că, pe de o parte, cele mai multe din statele membre sau imensa majoritate - bineînţeles, şi România - sunt convins că vor reafirma principii fundamentale ale Dreptului internaţional, aşa cum este necesitatea respectării integrităţii teritoriale, suveranităţii unui stat - în speţă, Ucraina - şi necesitatea unor formule politice de reglementare a tensiunilor, respingerea formulelor militare tensionate la care Rusia a recurs în această perioadă. Deci, se anunţă o reuniune destul de complicată.

Realizator: Ce relevanţă are Consiliul Europei în actualul context tensionat dintre Kiev şi Moscova, domnule ministru?

Titus Corlăţean: Este, în primul rând, un for de dezbateri politice la care şi Moscova şi Kievul şi celelalte state membre, state europene, stau la aceeaşi masă. Vom discuta, de exemplu, pe marginea unui raport important al secretarului general al Consiliului Europei, care vizează stadiul democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept în Europa în clipa de faţă. Or, nu putem vorbi cu adevărat de relaţii care să aibă la fundamentul lor democraţia, statul de drept, câtă vreme constatăm încălcări flagrante ale unor principii fundamentale ale legalităţii internaţionale. Va fi un dialog pe această temă, vom vedea cum Consiliul Europei, ca organizaţie politică pan-europeană, cu o expertiză uriaşă în materia gestionării inclusiv a unor conflicte, modului în care sunt promovate, de exemplu, drepturile omului, dar şi protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale...

Realizator: Între care şi cea română, iată...

Titus Corlăţean: Bineînţeles, şi minoritatea română din Ucraina, în aşa fel încât aceste minorităţi să fie protejate la standardele europene, consacrate în primul rând de Consiliul Europei, chiar înaintea Uniunii Europene, aceste standarde să fie protejate, fără însă ca acest subiect să fie manipulat şi folosit în sensul unui aşa-zis drept de intervenţie armată care să ducă, iată, la anexări ilegale, aşa cum a fost cazul Crimeii.

Realizator: Care este contribuţia României la activitatea Consiliului Europei, domnule ministru?

Titus Corlăţean: Este o contribuţie extrem, extrem de activă, în general vorbind, pe diferite tematici, domenii. Consiliul Europei acordă, de exemplu, asistenţă democratică în transformarea societăţilor, în trecerea de la societăţi care nu cunosc pluripartitismul, democraţia, spre societăţi democratice. Consiliul Europei are proiecte de asistenţă, de exemplu, pentru statele din vecinătate, în special din Africa de Nord, din Orientul Mijlociu. România a participat şi participă la aceste programe de asistenţă. Noi acordăm asistenţă democratică, acordăm asistenţă privind modalitatea de redactare a constituţiilor democratice, a legislaţiei electorale, a modului în care funcţionează partidele politice. Anul trecut, de exemplu, am organizat aici, în România, am participat, am condus această reuniune împreună cu Comisia de la Veneţia, faimoasă în materia reglementărilor democratice, organism care aparţine Consiliului Europei, am organizat o reuniune cu reprezentanţii politici, ai partidelor politice, Curţilor Constituţionale, judiciarului din foarte multe state din Orientul Mijlociu. Deci, a fost o acţiune comună Consiliul Europei-România, în care expertiza românească în materie democratică s-a dovedit extrem de utilă. Sunt şi alte proiecte în care România este extrem de activă în interiorul Consiliului Europei, începând cu palierul politic, dialogul politic, modul în care sunt gestionate anumite situaţii de conflict. Vocea României este importantă.