România, "foarte îngrijorată de criza din Ucraina"

România se declară foarte îngrijorată de criza din Ucraina şi vede în atitudinea ameninţătoare a Rusiei un pericol pentru poziţia sa de primă linie de contact a NATO.

Bucureştiul a transmis pe mai multe canale Statelor Unite dorinţa de suplimentare a efectivelor militare ale Alianţei în domeniile maritim, aerian şi terestru.

Pe lângă preşedintele Traian Băsescu, ministrul de externe Titus Corlăţean a afirmat joi că, după anexarea Crimeii de către Rusia, "spaţiul Mării Negre trebuie să fie pe primul loc în priorităţile NATO şi ale Uniunii Europene".

Autorităţile române vor ca atenţia NATO să se concentreze spre Est, adică o prezenţă militară mai consistentă în regiune.

Ministrul de externe Titus Corlăţean a argumentat că România, în calitate de frontieră estică a Uniunii Europeneşi a NATO, se află în prima linie şi este îngrijorată de evoluţiile din Ucraina, care au efecte serioase asupra securităţii internaţionale.

Ministrul Corlăţean a precizat într-un interviu pentru France Presse că România are aşteptări concrete privind o redesfăşurare şi o deplasare a capacităţii militare NATO spre Est în domeniile maritim, aerian şi terestru.

Intervenţia Rusiei "a schimbat echilibrul strategic din Marea Neagră"

Acelaşi mesaj l-a transmis şi secretarul de stat Bogdan Aurescu, în SUA, unde s-a întâlnit cu asistentul Secretarului de stat american pentru Afaceri Europene, Victoria Nuland, cu care a discutat despre ultimele evoluţii din vecinătatea estică, cu accent pe situaţia din Ucraina şi pe implicaţiile asupra parcursului european al Republicii Moldova.

Bogdan Aurescu şi Victoria Nuland au analizat şi perspectivele relaţiilor cu Federaţia Rusă în urma intervenţiei militare ruse în Ucraina, care, din punctul de vedere al diplomaţiei române, a schimbat echilibrul strategic în regiunea Mării Negre.

În acest context, secretarul de stat Bogdan Aurescu a argumentat că este necesară o creştere a prezenţei SUA şi NATO în statele membre de la frontiera estică a Alianţei, inclusiv în România.

De altfel, recent, Victoria Nuland a susţinut, la Washington, în faţa Comisiei de securitate şi cooperare în Europa, că evenimentele din Ucraina reprezintă un semnal de trezire pentru toată comunitatea euroatlantică şi că toate valorile apărate vreme de 40 de ani de comunitatea naţiunilor libere sunt în pericol dacă acte de agresiune vor fi lăsate nepedepsite.

"Abordarea noastră este pe patru piloni: în primul rând, sprijinul bilateral şi multilateral pentru Ucraina şi viitorul ei democratic.

"În al doilea rând, sancţiunile pe care le impunem Rusiei pentru acţiunile sale agresive, în al treilea eforturile noastre să detensionăm criza pe cale diplomatică, dacă se poate, şi, în al patrulea rând, angajamentul nostru ferm pentru securitatea aliaţilor noştri din NATO", a declarat Victoria Nuland.

SUA "nu tolerează riscurile de securitate la adresa aliaţilor"

Victoria Nuland a insistat că SUA nu pot tolera mai ales riscurile de securitate la adresa aliaţilor aflaţi geografic aproape de Rusia, iar mesajul american pentru Putin şi Rusia este că teritoriul NATO este inviolabil şi că SUA vor apăra fiecare bucată din acesta.

Victoria Nuland a precizat că SUA şi aliaţii oferă garanţii vizibile pentru statele membre NATO din centrul şi estul Europei prin recentele operaţiuni terestre, maritime şi aeriene. Victoria Nuland a dat ca exemplu extinderea prezenţei navei "Truxtun" în Marea Neagră, alături de o altă navă care urmează să ajungă în zonă, şi zborurile avioanelor de supraveghere AWAKS în spaţiul aerian al Poloniei şi României.

Secretarului general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a avertizat joi din nou Moscova să facă paşi înapoi în criza ucraineană, adăugând că orice dialog nu va fi deschis până nu vor fi retraşi cei 40.000 de militari ruşi de la graniţa cu Ucraina.

"Condamnăm agresiunea militară sfidătoare a Rusiei la adresa Ucrainei şi cerem Moscovei să facă paşi înapoi, în acord cu angajamentele sale internaţionale, pe care afirmă că le susţine în continuare.

"Rusia încearcă să-şi justifice acţiunile acuzând autorităţile ucrainene că îi oprimă pe vorbitorii de limbă rusă şi acuză NATO că promovează mentalitatea Războiului Rece. Nu este altceva decât propagandă", a declarat Anders Fogh Rasmussen.