Sprijin oferit de România Filarmonicii Naţionale din Republica Moldova

Zeci de artişti din Republica Moldova au rămas înmărmuriţi, iar oamenii de artă sunt îndureraţi, după ce au ars arhivele şi o parte din instrumentele Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” din Chişinău.

Într-o lume brăzdată de COVID 19, despre care auzi mai la tot pasul, o astfel de ştire a trecut neobservată, chiar şi după o săptămâna de la producerea tristului eveniment.

O mare parte a patrimoniului Filarmonicii Naționale a fost distrus și nu mai poate fi restabilit, în urma incendiului, spun specialiştii.

Clădirea a fost serios afectată, fapt pentru care a fost constituită o comisie de evaluare a pagubelor care nu sunt prea puține, mai ales din punct de vedere patrimoniu spiritual, după cum spune și ministrul culturii din Republica Moldova, Igor Sarov.

Igor Sarov:În conformitate cu dispoziţia primului ministru al Republicii Moldova, a fost instituit un grup de lucru pentru examinarea stării tehnice a construcţiilor clădirii Filarmonicii Naţionale "Serghei Lunchevici". S-a ajuns la o concluzie /preliminară/ că soluţiile adoptate la construcţia clădirii nu asigură cerinţele de rezistenţă şi siguranţă la foc, stabilite de documentele normative în construcţie. De altfel, ne bucură foarte mult şi susţinerea pe care o avem din partea diferitelor instituţii din România şi sunt sigur că, prin eforturi comune, vom putea restabili patrimoniul cultural care se afla în filarmonică, cel care nu a fost distrus, iar o parte din partiturile de care au nevoie să fie oferite cu generozitate de către colegii noştri. Profit de această ocazie să mulţumesc tuturor românilor, tuturor oamenilor de cultură, tuturor cetăţenilor pentru sprijinul pe care îl simt în aceste clipe grele pentru cultură.

Despre cum se pot recupera anumite opere de artă, partituri, recondiționarea de instrumente muzicale afectate de incendiul de săptămâna trecută, ne-a vorbit în directoarea filarmonicii, Svetlana Bivol.

Svetlana Bivol: Evident că este o pierdere foarte mare, materială pe de o parte, dar spirituală, pe altă parte, mult mai mare, deoarece tezaurul şi patrimoniul ţării, totuşi, este artistul în sine şi pereţii, mă rog, se pot construi, se pot reconstrui, se pot readuce la o altă formă, cam 20% am reuşit să salvăm şi ne-a ajutat foarte mult Biblioteca Naţională din Chişinău. Aceasta este pierderea cea mare.

Reporter: Am înțeles că veți primi sprijin și din partea filarmonicilor din România pentru recuperarea unor partituri.

Svetlana Bivol: Da, şi le mulţumesc pe această cale tuturor colegilor din filarmonicile din România. Şi mulţi alţii s-au oferit să ne ajute, şi Iaşiul în primul rând, domnul Bujor Prelipcean a zis că ne oferă orice partitură de care avem nevoie.

Conducerea filarmonicii a identificat deja spații temporare pentru activitățile și repetițiile ansamblurilor și orchestrei, spune Svetlana Bivol.

Svetlana Bivol:Am avut posibilitatea să repartizăm colectivele artistice în săli de concert în alte sedii concertistice, în Palatul Republicii şi Palatul Naţional, la Direcţia Cultură Municipală. Toţi colegii au fost foarte drăguţi, ne-au oferit spaţii pentru repetiţii şi activitatea n-am sistat-o deloc. Încercăm să mergem înainte.

Instituțiile culturale din România și- au anunțat și ele sprijinul pentru refacerea patrimoniului filarmonicii. Astfel, colectivul Filarmonicii Moldova din Iași va pune la dispoziție tot ceea ce este nevoie pentru buna desfășurare a activității colegilor de la Chișinău, a precizat directorul instituției profesor Bujor Prelipcean.

Bujor Prelipcean: Ideea este că imediat ce am aflat de această nenorocire care s-a întâmplat colegilor noștri de la Chișinău, de la această filarmonică pe care o prețuim foarte mult și sărim în ajutorul lor, firește, că așa este normal. Avem una din cele mai bogate biblioteci biblioteci muzicale din România și vom reface biblioteca colegilor noştri din Chişinău. Suntem alături de dragii noştri colegi şi prieteni.

La Filarmonica Națională din Chișinău și-au început activitatea cele mai reprezentative ansambluri, "Joc", "Fluieraș" și "Lăutarii", dar și personalități notorii ale culturii muzicale moldovenești: Ion Suruceanu, Zenaida Julea, Nicolae Sulac și binecunoscutul Nicolae Botgros, care au contribuit la formarea istoricului acestei instituții.

Nicolae Botgros: Aici am lansat artiști, oameni, toţi am învaţat lucruri mari. Am crescut aici, am făcut lucrurile cele mai frumoase din viaţa mea. Eu, când am intrat în filarmonică, mi s-a făcut pielea găină, am zis că, Doamne, nu, nu recunosc clădirea, nu mai recunosc curtea, nu recunosc, totul era extraordinar de devastat. Şi scena ce era, sala de spectacole devastată complet.

Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” din Chişinău a fost fondată în 1940 şi face parte din monumentele de patrimoniu cultural. În decursul celor 75 de ani de activitate Filarmonica a devenit cea mai importantă instituţie de concert din Republica Moldova, desfăşurând o amplă activitate în diverse direcţii: muzica academică, populară, muzica uşoară, dar şi... jazz.

În spațiul respectiv a fost cândva o sinagogă, una din acele construcții vechi care existau în Chișinăul de altădată.

Dar la sfârșitul secolului XIX s-a decis proiectarea unei noi construcții după proiectul arhitectului Mihail Cechirul - Cuș, care a fost autorul mai multor proiecte urbane din Chișinău.

Cladirea a fost atribuita Circului şi apoi, prin reamenajare, a fost dată Filarmonicii "Serghei Lunchevici", care este unul dintre cele mai reprezentative obiective culturale ale Republicii Moldova și una dintre cele mai importante săli de concerte, motiv pentru care președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că edificiul trebuie construit de la zero chiar din luna martie a anului viitor.

Până la dobândirea unui nou spaţiu al artelor, artiştii Filarmonicii vor concerta în spaţiile puse la dispoziţie de celelalte instituţii culturale din Chişinău pentru a da timp reconstruirii şi ridicării din cenuşă a perlei culturii moldave.

Arta și cultura supraviețuiesc aceste perioade de criză complexă, dând mereu măsura rezistenței şi, totuși, a sensibilității sufletului omenesc.

Audio: reportaj despre Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” din Chişinău , difuzat la Radio România Actualități