România în criză - cronologie

La sfârşitul anului trecut guvernul, dar şi FMI, se declarau încă optimişti în ceea ce priveşte evoluţia economiei României.

Octombrie 2009 - ministru de atunci al finanţelor, Gheorghe Pogea, se îndoia de o eventuală revenire pe plus a economiei, spunând că aceasta va evolua în termenii de +/- 0,5%,

Decembrie 2009 - ministrul interimar al finanţelor, Gheorghe Pogea, anunţa că în urma discuţiilor purtate cu FMI se previzioneză o creştere de 1,3 procente.

Ianuarie 2010 - proiectul de buget a fost aprobat de parlament, cu o creştere economică de 1,3%.

Februarie 2010 - prognoza de creştere economică a fost coborâtă la 0,8 la sută, apoi la 0,5 %.

Mai 2010 - creşterea economică devine scădere.

"Pentru 2010 prognozăm o creştere zero sau negativă. Recuperarea va fi lentă deoarece veniturile au fost sub aşteptări, în timp ce cheltuielile peste aşteptări" a declarat şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, la încheierea negocierilor cu guvernul.

Economia scade, deficitul bugetar creşte

Decembrie 2009 - deficitul bugetar prognozat pentru 2010 a fost prea optimist, de doar 5,9%, oricum cel mai mare din ultimii 10 ani.

Februarie 2010 - deficitul a urcat în estimările analiştilor europeni la peste 10 %.

Mai 2010 - în opinia specialiştilor Fondului, acesta ar ajunge la 9,1%.

Produsul Intern Brut estimat în bugetul pentru 2010 este de 538 miliarde lei, faţă de 525,1 miliarde de lei în proiecţia bugetară anterioară şi în estimările Comisiei Naţionale de Prognoză.

În 2009, deficitul bugetar estimat a fost de 7,2 %, în timp ce normele Uniunii Europene cereau ca deficitul bugetar să fie redus până la 3 procente pentru a adera la zona euro.

Datele din primul trimestru aduc neliniştea - cresc cheltuielile

Deficitul bugetar consolidat se afla în limita ţintei , acesta fiind de 8,22 miliarde de lei, sub suma de 8,25 miliarde de lei, prevazută în aranjamentul stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional.

Cheltuielile de personal sunt mai mici cu 8,7 %, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009, dar acest a fost datorat celor patru zile de concediu fără plată acordate în luna decembrie 2009 personalului din sectorul bugetar, salariile acordate în luna ianuarie fiind aferente lunii decembrie.

Cheltuielile cu asistenţa socială s-au majorat cu 15,6 la sută faţă de cele din aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cea mai mare creştere s-a înregistrat la asigurările pentru şomaj, care s-au mărit cu 119,4 %.

O altă creştere s-a înregistrat la bugetele acordate administraţiilor locale, cu 55,6%.

Potrivit acordului încheiat cu Fondul, România trebuia să reducă, până în 2015, de la 9 la sută, la 7 la sută din PIB, chetuielile în sectorul public.

Veniturile la buget au scăzut şi ele

Conform ministerului finaţelor, veniturile încasate la bugetul general consolidat au fost în sumă de 37,5 miliarde de lei, în scădere cu 1,4% faţă de anul precedent.

În termeni nominali, încasările din impozitul pe profit sunt mai mari cu 8,9% faţă de perioada similară a anului precedent.

La încasările din TVA, decalajul faţă de anul precedent s-a redus uşor de la 1,3 miliarde de lei în primele două luni ale anului, la un miliard de lei la 31 martie 2010.

Încasările din accize au fost mai mari cu aproape 6%

Estimări sumbre pentru deficitul bugetar

Sosirea la începutul lunii mai a delegaţiei FMI a produs cutremurul.

De la 5,9 la sută, defictul a fost estimat la 9,1 % din PIB, adică de 11,7 miliarde de euro.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertiza că deficitul bugetar ar putea ajunge la două cifre.

"Deficitul bugetar a României se poate duce până la 9-10 la sută din PIB, în 2010, nivel către care putem tinde fără măsuri de corecţie", a spus guvernatorul BNR.

Acesta a mai avertizat că sumele colectate nu pot acoperi nivelul cheltuielilor în acest moment şi, fără ajustări, deficitul se poate adânci.

"Practic, dintr-o lună doar 20 de zile intră bani la buget pentru acoperirea cheltuielilor, iar pentru 10 zile rămase Guvernul trebuie să se împrumute", a explicat guvernatorul de ce există pericolul să se ajungă la un deficit aşa mare.

Isărescu a comparat acţiunile ce trebuie întreprinse pentru reducerea deficitului cu un act chirurgical în care, în momentul unei hemoragii, pentru ca să ai succes trebuie întâi să opreşti scurgerea de sânge.

Săptămâna trecută, premierul Emil Boc spunea că dacă nu se adoptă măsurile de austeritate, salariile şi pensiile nu vor mai putea fi plătite la sfârşitului anului.

"Solutiile sunt foarte grele, iar alternativele sunt foarte putine. Din nefericire, criza, ce s-a adancit in 2010, ne determina ca acum sa luam masuri aspre, dure, ca sa putem plati salarii si pensiile. Alternativa este sa platim salarii si pensii mai mici, sau in decembrie sa nu platim deloc", a mai spus Emil Boc.

Creşte datoria, scadenţele bat la uşă, iar dobânzile se măresc

Datoria externă totală a României a ajuns la 82,3 mld. euro în creştere cu 2,9% , adică cu 2,3 miliarde de euro faţă de finalul lui 2009 potrivit datelor BNR.

La sfârşitul anului trecut, România avea o datorie externă totală de 80,061 mld. euro, potrivit datelor revizuite ale băncii centrale.

Numai în acest an România are de returnat peste 12 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde erau doar dobânzi.

"România trebuie să plătească datorii de 10 miliarde de euro numai anul acesta. Trebuie să nu mai vindem falsuri românilor", declara Traian Băsescu.

Datoria publică a crescut de cinci ori în aprilie 2010 faţă de luna similară din 2009, a declarat prim viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, la Forumul Financiar Central şi Sud-Est European, desfăşurat în această lună.

“Datoria publică a crescut de cinci ori în martie 2010, faţă de martie 2009″, a afirmat acesta.

Oficialul BNR a adăugat că datoria publică ar putea ajunge la 40 % din PIB la finalul anului 2010, faţă de nivelul de 27 la sută, înregistrat în 2009.

Puteţi citi aici o analiză făcută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezentată de acesta la primirea sa, în noiembrie 2009, ca membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania, lucrare intitulată "Finanţarea dezechilibrului extern şi ajustarea macroeconomică în condiţiile crizei financiare. Cazul României."