Măsurile de austeritate "bântuie" Europa

Fondul de salarii în sectorul bugetar în România va fi redus cu 25 la sută, începând cu 1 iunie, iar cel de pensii şi şomaj cu 15 la sută, a anunţat preşedintele Traian Băsescu, făcând referire la măsurile convenite cu Fondul Monetar Internaţional.

"Fondul de salarii va scădea în aparatul de stat cu 25 la sută, iar până la sfârşitul anului şefii de instituţii au obligaţia de a face selecţia, astfel încât, în 2011, menţinându-se anvelopa salarială şi în speranţa creşterii economiei, salariile să poată reveni la cele de acum", a declarat Traian Băsescu.

Şeful statului a precizat că această măsură se aplică de la 1 iunie, în urma discuţiilor pe care le-a purtat în ultimele zile cu reprezentanţii FMI, cu membrii guvernului şi cu sindicatele.

Scăderea salariilor bugetarilor cu 25% de la 1 iunie, convenită cu FMI, va duce la reducerea cheltuielilor cu aproximativ 7 miliarde de lei, aproximativ 1,7 de miliarde euro, potrivit datelor care reies din execuţia pentru primul trimestru, confirmate de Ministerul Finantelor, informează Mediafax.

După primele trei luni, cheltuielile de personal înregistrate de bugetul general consolidat s-au ridicat la 11,7 miliarde lei, ceea ce ar corespunde cu un fond de salarii la nivelul întregului an de 46,7 de miliarde lei.

Măsura va intra în vigoare de la 1 iunie, deci va fi aplicabilă pentru ultimele şapte luni din acest an, când fondul de salarii s-ar fi ridicat la 27,25 de miliarde lei, iar după reducere va fi de aproximativ 20 miliarde de lei.

Grecia "îngheaţă" salariile bugetarilor

Salariile bugetarilor greci vor fi îngheţate timp de trei ani după ce guvernul de la Atena a acceptat măsuri de austeritate de 24 miliarde de euro în schimbul ajutorului de la UE şi FMI.

Grecia a acceptat să introducă, în schimbul ajutorului de la UE şi FMI, un program de austeritate de 24 miliarde de euro, care include măsuri precum îngheţarea salariilor din sectorul public timp de trei ani, au declarat surse apropiate discuţiilor, citate de Financial Times.

Bulgaria nu mai creşte TVA, taie 20% din cheltuielile publice

Guvernul de la Sofia a adoptat miercuri un plan de reformă bugetară ce prevede tăierea cheltuielilor publice cu pana la 20%, renuntând astfel la ideea de majorare a taxei pe valoarea adaugată, aflată în prezent la nivelul de 20%, informeaza Novinite.com.

După o serie de discuţii pe marginea taxei pe valoarea adaugată, în care executivul bulgar a avansat varianta majorarii acesteia cu 2-4%, premierul Boiko Borisov a anunţat că guvernul nu va majora nicio taxa in acest an.

"Obiectivul nostru este sa transformam Bulgaria în cel mai bun loc din Europa pentru a face afaceri", a afirmat ministrul bulgar de Finante, Simeon Djankov.

Potrivit lui Djankov, guvernul a ales cel mai dificil plan de masuri menit sa aduca economii la buget, in schimbul mentinerii actualei cote TVA, plan ce vizeaza "implementarea cat mai rapida a reformelor structurale in sanatate, educatie, administratie si in sistemul de pensii, precum si diminuarea cu 20% a cheltuielilor administrative".

Ungaria nu mai are nevoie de ajutorul FMI

Guvernele ţărilor est-europene nu au avut prea multe şanse de a evita prăbuşirea, din multe bugete lipsind banii pentru programe economice conjuncturale.

Ungaria a fost printre primele state din UE care a apelat la ajutorul Fondului Monetar Internaţional şi a adoptat un plan de austeritate.

Parlamentul a adoptat un buget care prevedea creşterea impozitelor, majorarea taxei pe valoarea adăugată , de la 20% la 25% şi reducerea pensiilor.

Reforma bugetară include o nouă taxă, de 18%, impusă produselor alimentare de bază precum pâinea şi laptele, dar şi pentru încălzire.

În plus, accizele pentru ţigări, alcool şi combustibili cresc de la 5% la 6%.

Măsurile adoptate şi-au făcut efectul, astfel Ungaria a reuşit să reducă deficitul public până la circa 3,9%, faţă de 9% în urmă cu trei ani.

Spania majorează TVA cu 2%

Guvernul Zapatero a anunţat că va construi bugetul pornind de la un TVA majorat de la 16 la 18%.

Premierul speră să obţină din creşterea taxei nu mai puţin de 11 miliarde euro, în tentativa de a nu adânci şi mai mult deficitul bugetar.

Pe de altă parte, veniturile din economii de până la 6.000 de euro vor fi impozitate cu 19%, dobânzile din rezerve mai mari fiind taxate cu 21%.

Planul guvernamental prevede reducerea până în 2013 a cheltuielilor administraţiei centrale cu 40 de miliarde de euro, iar a celor locale, cu 10 miliarde euro.

Ţinta este reducerea deficitului, care este acum de 11,3% din PIB, la 3% în 2012.

Irlanda a redus cu 5-10% salariile bugetarilor

Irlanda a aplicat deja două bugete de criză care sunt date că exemplu, deşi cu preţul unui mare cost social.

Ţara a acţionat rapid ca să-şi diminueze deficitul, în contextul unei recesiuni foarte violente.

PIB-ul Irlandei a scăzut cu 12% în interval de patru ani.

Guvernul a adoptat primele măsuri de urgenţă din februarie 2009, impunând o taxă suplimentară de 7,5% asupra salariilor funcţionarilor şi creşterea impozitului pe venit.

În decembrie 2009, a votat o serie de măsuri drastice: scăderea imediată a salariilor funcţionarilor cu un procent cuprins între 5% şi 10%, reducerea alocaţiilor familiale, scăderea ajutoarelor de şomaj pentru tineri.

Prin aceste măsuri, Irlanda va reduce deficitul, care este în prezent de 11,6% din PIB, la 2,9%, în 2014.

Austria măreşte impozitele şi taxează suplimentar băncile

Austria măreşte impozitele şi scade cheltuielile bugetare ca să reducă deficitul public sub pragul de 3% din produsul intern brut până în 2013.

Guvernul de la Viena a adoptat un plan de însănătoşire a finanţelor publice de 3,4 miliarde euro, ce vizează măsuri de economisire şi noi impozite.

Astfel, jumătate din sumă ar urma să provină din impozite, iar restul din diminuarea cheltuielilor publice.

Planul prevede încasări noi de 1,7 miliarde euro, din care 600 milioane euro vor merge către autorităţile regionale şi locale.

Cele două partide de coaliţie au calculat că statul va obţine 500 milioane euro dintr-un impozit asupra băncilor.

Provenienţa celorlalte sume ar urma să fie definitivată până în toamnă.

Portugalia - deficit de 8,3% din PIB

Guvernul portughez a pregătit Programul de stabilitate şi creştere, care ţinteşte reducerea deficitului public de la 8,3% din PIB în 2010 la 2,8% în 2013.

Ţara a anunţat un vast plan de privatizări în transporturi, energie, asigurări sau poştă, care ar trebui să limiteze datoria publice, fără a o reduce totuşi în manieră semnificativă.

Până în 2013 statul prevede o privatizare totală sau parţială din 18 întreprinderi, ceea ce ar trebui să-i permită să încaseze şase miliarde de euro, din care 1,2 miliarde, sau 0,73% din PIB, doar anul acesta.

Franţa reduce fiscalitatea

Franţa a redus o parte din taxele impuse companiilor şi din impozitele populaţiei, bani pe care speră să îi direcţioneze în investiţii şi înfiinţarea de noi locuri de muncă.

De asemenea, guvernul a lansat mai multe planuri sociale de urgenţă.

Pe de altă parte, Franţa prevede reducerea cu 1% a cheltuielilor publice din 2011.

Italia suprimă taxele pe afaceri, Germania reduce taxele

În Italia, premierul Silvio Berlusconi a anunţat că guvernul analizează diminuarea sau chiar suprimarea pe termen limitat a taxelor aplicate afacerilor, pentru a stimula relansarea economică.

Guvernul suedez a declarat că va scădea impozitul pe venit al pensionarilor şi al şomerilor şi va reduce impozitul pe salarii pentru cei cu profesiuni independente.

Guvernul german condus de Angela Merkel a anunţat că va încerca să stimuleze economia în 2010 prin reduceri de taxe în valoare de 24 miliarde de euro.

Anul trecut, Germania a lansat mai multe de pachete de stimulare financiară care au inclus scutiri de impozite şi cheltuieli pentru infrastructură.

Salarii reduse şi în ţările baltice încă de anul trecut

Letonia, ţara cea mai afectată de criză din UE, a redus întâi salariul premierului şi cele ale miniştrilor cu 15%.

A urmat o reducere de 15% a veniturilor profesorilor, medicilor şi ale celorlalţi angajaţi de stat.

Guvernul a anunţat un nou plan de reducere a cheltuielilor bugetare, în încercarea de a convinge FMI să-i acorde o nouă tranşă din împrumutul de 7,5 miliarde de euro.

Astfel, salariile din sectorul public au fost reduse din nou cu 20%, iar pensiile cu 10%.

Într-o altă ţară baltică, Lituania, salariile miniştrilor au fost reduse cu 15%, cele ale parlamentarilor cu 12%, iar cel al preşedintelui cu 17%.

Pentru militari, Ministerul Apărării a găsit soluţia concediilor fără plată, de la 7 la 15 zile.

În Estonia, membrii guvernului şi-au redus salariile cu 8%.