Judecător Iulia Motoc: România are 7.500 de cauze la CEDO

Pandemia de COVID-19 schimbă viața întregii planete și, dincolo de dimensiunea sanitară, aduce cu ea si alte pericole colaterale: restrângerea drepturilor omului, dezinformarea, radicalizarea discursului public sau polarizarea societății.

La Curtea Europeană a Drepturilor Omului există deja o cazuistică referitoare la restrângerea depturilor omului în perioada pandemiei, atât la nivel global, cât şi la nivelul fiecărui stat și sunt așteptate noi decizii referitoare, printre altele, la certificatul verde, după cum a precizat judecătoarea CEDO, Iulia Motoc, la emisiunea Serviciul de noapte realizată de Maria Țoghină.

“Problema care se pune este dacă aceste restrângeri de la stat la stat au fost justificate, au fost necesare şi proporţionale cu situaţia cu care noi ne-am confruntat. La Curtea Europeană a Drepturilor Omului există o cazuistică care este suficientă în acest moment. Cauzele legate de COVID au fost foarte rapid comunicate, de aceea avem şi câteva decizii, inclusiv care se referă la România, în privinţa restrângerii drepturilor omului şi aşteptăm acum noi decizii foarte importante care se referă la pasul legat de acest certificat de vaccinare, care trebuie să fie prezentat la frontiere. Sunt cauze pe care noi le avem pe rol”.

7.500 de cauze ale României la CEDO

Dintre cele 60.000 de cauze care se află în prezent pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului, România are 7.500, cele mai multe dintre ele referitoare la condițiile de detenție și la dreptul cetățenilor la un proces echitabil.

“Din cele 60.000 de cazuri care sunt pe rolul CEDO, cazurile românești sunt 7.500 la ora actuală, dar dintre aceste cazuri, mai mult de 5.500 spre 6000 sunt cazuri repetitive, care se referă la condiții de detenție. Au fost mai multe decizii ale CEDO, dintre care o decizie pilot. Este cea mai mare problemă care a existat la CEDO pe tot parcursul mandatului meu. Este un procent ridicat. În CEDO, care a instituit filtrajul, atât de nepopular între toți cetățenii Europei, 90% din cauze, nu neapărat românești, nu trec dincolo de filtraj, pentru că fie nu sunt formulate bine, fie sunt inadmisibile de plată”, a spus judecătoarea CEDO, Iulia Motoc.

În medie, un proces la CEDO durează 6-7 ani.

“Este un drum lung. Oamenii care se prezintă în fața CEDO trebuie să aibă răbdare pentru că procesele noastre sunt foarte lungi, durează în medie 6-7 ani. De aceea, oamenii trebuie să fie extrem de răbdători”.

Motoc a reamintit că orice cetăţean european se poate adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului numai după epuizarea tuturor căilor de atac prevăzute de legislaţiile naţionale.

Încălcarea dreptului la viață privată și la protecția datelor personale poate fi apărat în instanță

Pe fondul pandemiei de COVID-19, a radicalizării discursului public și a polarizării care se creează, mai ales în mediul on-line, pe teme cum ar fi vaccinarea sau necesitatea certificatului verde, au loc restrângeri ale drepturilor omului și chiar încălcări ale dreptului la viața privată.

În condițiile digitalizării și a revoluției tehnologice, încălcarea dreptului la viața privată și la protecția datelor personale devine un pericol real.

Există însă șanse de a ne apăra acest drept în fața giganților tehnologici.

“Şansele sunt din ce în ce mai mari, aş spune eu, pentru că se creează o jurisprudenţă deja şi la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxembourg un astfel de lobby pentru viaţă privată a ridicat problema securităţii transmiterii informaţiilor noastre din serverele europene în serverele americane, o problemă care se pune şi acum şi care a avut repercusiuni asupra legislaţiilor din toate ţările, inclusiv din România. Cetăţenii români pot să se adreseze instanţelor naţionale şi în momentul în care consideră, probabil, că această chestiune nu este suficient tratată în dreptul european, instanţele pot să adreseze o întrebare preliminară Curţii de la Luxembourg”, spune Iulia Motoc.

Dezinformările, fenomene greu de controlat

Un alt pericol venit la pachet cu pandemia de COVID-19 este dezinformarea, o problemă reală cu care se confruntă întreaga lume și care are un efect în lanț, de la omul obișnuit, până la presă și autorități.

Din punct de vedere juridic, dezinformările sunt fenomene greu de controlat, pentru că trebuie să fie demonstrate, spune judecătoarea CEDO, Iulia Motoc.

“Dacă ele au consecinţe în alte planuri, dacă duc la încălcarea altor drepturi, din nou, cred cu siguranţă, ele pot fi restrânse, dar trebuie să demonstrăm că aceste ştiri false duc la încălcarea altor drepturi ale cetăţenilor, că intră în conflict. Altfel, restrângerea libertăţii de expresie este complicată”.

Pe timp de criză si nu numai, polarizarea, radicalizarea discursului public și populismul slăbesc statul de drept și sunt de natură sa îngrijoreze.

Prin urmare, trebuie să ne reîntoarcem la drepturile omului și la un discurs care să modereze extremele, a conchis judecătoarea CEDO, Iulia Motoc.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 4-5 octombrie