Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Obiectiv, România Joi, 26 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Luminiţa Voinea

5 Mai 2020
Vizualizari: 2352
Comentează add

“Serviciul de noapte“ cu Maria Țoghină a discutat despre presa în vremea pandemiei și adaptarea mass-media la noua situație.

Ion Cristoiu: Se pregătește primul război mediatic din istorie Ion Cristoiu: Se pregătește primul război mediatic din istorie - Conține video

luminita-voinea

Criza adusă de pandemia de COVID-19 lovește pe mai multe planuri.

Dincolo de dimensiunea medicală și de  impactul asupra sănătății populației, presa devine o victimă colaterală.

Sunt câteva premiere istorice pe care această pandemie le aduce  și care vor influența major viața întregii planete: ne confruntăm cu prima pandemie desfașurată în era digitală și, în al doilea rând,  aceasta generează o competiție geopolitică între giganții  planetei - China și SUA -  ceea ce va schimba radical  comunicarea la nivel global.

Mai mult, cunoscutul jurnalist și analist politic Ion Cristoiu avansează ipoteza izbucnirii primului razboi mediatic din istorie și estimeaza că  acest razboi va lovi și presa din România.

“Este o  confruntare, deja se pregătește primul război mondial mediatic din  istoria omenirii. Sunt deja semnale. Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, diplomat de meserie, a spus că virusul a ieșit din China și că, din toate timpurile, China a infectat omenirea.  Având în vedere aceste declarații, dar și din semnalele pe care le am am, inclusiv din presa occidentală, se pregatește un război mediatic. Acest război va lovi și presa românească, deja sunt unele semnale și probabil că pericolului numit pandemie îi va lua loc pericolul chinezesc”, a afirmat Ion Cristoiu la emisiunea "Serviciul de noapte"   cu Maria Toghină.

Iar Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul  SNSPA,  punctează că această  competiție de proporții planetare va influeța major ecosistemul de comunicare la nivel global.

“În zilele acestea, platformele digitale sunt pline. Ele reprezintă un mecanism de gestionare psihologică, într-o situație extrem de complicată.  Este prima pandemie care se desfașoară în epoca digitală - de aici și  termenul de infodemie - și   prima pandemie pe fundalul căreia se desfașoară o competiție geopolitică de proporții planetare între China si SUA, care influențează foarte mult ecosistemul de comunicare la nivel global”.

Cum a schimbat pandemia consumul de presă

Pericolul adus de pandemia cu COVID-19 a fost alimentat de către televiziuni, iar  principalul motiv pentru care oamenii au urmărit canalele de radio și tv a fost, în esență, nevoia de informare, consideră jurnalistul Ion Cristoiu.

“A fost o disproporție între pericolul real și alimentarea acestui pericol de către televiziuni. Ca vechi  gazetar din prima linie, pentru că din 1967 fac gazetărie de primă linie, nu a fost un interes ivit din prestația mediatică, ci a fost  nevoia de informare a publicului”.

În ceea ce privește boom-ul înregistrat în consumul de presă mainstream și on-line, acesta  va dispărea odată cu trecerea pandemiei, estimează prof.univ. Alina Bârgăoanu.

Ceea ce va rămâne este  schimbarea fundamentală  pe care a adus-o  revoluția tehnolgică pe piața mass-media, ascensiunea platformelor digitale  lovind media tradițională din temelii.

Iar  din acest punct de vedere, granița dintre libertatea presei și reglmentarea mediului digital este una foarte fragilă.

“Un lucru care a intervenit recent în ultimii 5 ani, pe lângă libertatea de opinie și de a informa, este și libertatea algoritmilor, a motoarelor de căutare. Mediul on-line a schimbat fundamental presa tradițională după această perioadă și, în societatea românească, ar trebui o inițiată o discuție foarte serioasă în legătură cu libertatea presei și granița dintre libertatea presei și reglementarea mediului digital. Ecosistemul de informare s-a schimbat fuindamental chiar față de acum un an sau doi. Presa mainstream este chiar o victimă colaterală a ascensiunii platformelor digitale”, a spus Alina Bârgăoanu.

Cristoiu TV – de le presa tradițională la Revoluția Digitală

Reputatul jurnalist și analist politic Ion Cristoiu, cel care a pus bazele ziarului “Evenimentul Zilei” și ale publicației săptămânale “Expres Magazin”, s-a adaptat rapid noilor tehnologii și a trecut în mediul on-line.

Pe canalul său www.cristoiublog.ro/cristoiu-tv, dar și pe canalul de youtube realizează interviuri LIVE VIDEO cu invitați din lumea politică, economică sau cu jurnaliști, având în prezent aproximativ  10.000 de abonați.

“Această perioadă va fi nefastă pentru presa mainstream,  pentru că a apărut această posibilitate pe multimedia. Eu am amenjat un studio și, în fiecare zi, fac un interviu la ora 17.00 în direct și am o pastilă în fiecare seară, pe care o înregistrez pe cameră și o pun pe youtube. Vreau să dau un semnal de alarmă pentru politicieni, să comenteze în direct cu mine, primesc și  întrebări de la utilizatori. Marele avantaj: în momentul în care are loc un eveniment politic major, televiziunile nu mă mai pot fenta. Până acum, depindeam de televiziuni, acum intervin eu în direct pe evenimentele majore”.

Fake – news, un fenomen primejdios

Ion Cristoiu atrage atenția asupra fenomenului de fake news, unul deosebit de periculos, care se poate propaga cu rapiditate în mediul on-line.

“Termenul de fake news a fost  tradus prost  în România. Știrea falsă există din toate timpurile. Fake news este însă un fenomen, în sensul că este vorba despre o știre falsă dată dinadins și care apoi, este promovată printr-o mașinărie pe internet. Despre știrea falsă știm de la Caragiale, ea poate fi făcută  din greșeală. Fake news, însă,  este un fenomen primejdios pentru că presupune o știre falsă plantată pe un site uneori necunoscut și apoi o mașinărie întreagă, politică, de servicii, ia acea știre și o amplifică până la ceea ce se numește viral la ora actuală. De aceea trebuie să luptăm pentru că este vorba despre un fenomen“.

Pe de altă parte, Alina Bârgăoanu vorbește despre un fenomen totalmente nou: dezinformarea 2.0, cea realizată pe platformele digitale.

Este, de asemenea, un fenomen foarte periculos, atâta timp cât anumite platforme digitale sau motoare de căutare decid ce să promoveze și ce nu.

“În ceea ce privește fake news, noi avem de-a face  cu un fenomen total nou: dezinformarea 2.0, care are legătură cu explozia platformelor digitale și nu cu jurnalismul. Noi, în România, am căzut în capcana de a discuta despre adevărat sau fals, deși distincția fundamentală este între ceea ce este viral sau nu, ceea ce este promovat sau scos de pe Facebook, pentru că există mecanisme de deplatformizare“, atrage atenția Alina Bârgăoanu, care este și expert în cadrul Grupului la nivel înalt pentru combaterea știrilor false și al dezinformării al Comisiei Europene.

Noua normalitate după ridicarea stării de urgență

După două luni de stare de urgență generată de pandemia cu COVID-19,  restricțiile din România vor fi ridicate treptat, dar starea de normalitate, probabil, nu va mai fi aceeași ca înainte de criză.

Jurnalistul și analistul politic  Ion Cristoiu spune că, după două luni de stat în casă, ieșitul afară va fi o aventură.

El  așteaptă cu nerăbdarea deschiderea Bibliotecii Academiei Române, acolo unde poate fi găsit zile întregi, cercetând, documentând,  studiind documente vechi, ziare, manuscrise.

“M-am obișnuit în aceste două luni să stau în casă. Ieșitul din casă e o aventură: să-ți pui mască, mănuși. Prefer să nu mai ies din casă decât atunci cand se va da drumul fără nicio interdicție. Depinde de Biblioteca Academiei. Eu nu o văd deschisă – cum ar fi să avem toți măști, mănuși, separatoare de spații? Mi-e greu de imaginat cum o să citesc cu mănuși . Dacă nu se va deschide, deja nu mai vreau să ies din casă“.

În urma acestor documentări din Biblioteca Academiei Române, Ion Cristoiu a publicat mai multe volume, printre care “De la Fondul Antonescu,  la conturile lui Ceaușescu” sau „Statul versus Corneliu Zelea Codreanu”.

Prof.univ. Alina Bârgăoanu se pregăteșe să revină la Facultate, pentru cercetarea fenomenului  privind infodemia creată de criza de coronavirus.

“Aștept  să-mi văd colegii, sunt o persoană de echipă. Mediul on-line nu-mi acoperă nevoile de a sta de vorbă cu oamenii față în față. In plan profesional, voi avea foarte multe de făcut,  pentru că pandemia va trece, dar indofemia va rămane! Probabil că va depăși în intensitate chiar urgența medicală propiu- zisă”.

Ce învațăm din criză?

Omenirea nu va învăța mare lucru din această criză, viața va reveni la normalitate, vor rămâne însă amintirile din vremea pandemiei.

“Nu vom învăța nimic. După primul război mondial, omenirea nu a învățat nimic și a venit al doilea. Se va reveni la o viață normală, vor fi niște restricții care vor dispărea, fără să ne spună nimeni. Și vor fi niște amintiri frumoase din vremea pandemiei“, este de părere Ion Cristoiu.

Rămân însă de urmărit cele două curse cruciale care ne vor schimba viața radical: cursa pentru vaccin și cea pentru inteligența artificială.

“România nu va învăța foarte mult din ceea ce se întâmplă, ci va reproduce trendurile la care vor recurge cei mari. În plan internațional, estimez că vor urma schimbări foarte mari. Urmăresc cu mare interes cursa pentru inteligența artificală și cursa pentru vaccin, care cred că sunt unite“, a punctat prof.univ. Alina Bârgăoanu.

Un lucru este însă cert: România va ieși din starea de urgență începând cu 15 mai, restricțiile se relaxează, dar nu în totalitate, pentru că va urma starea de alertă.

Și, cel mai probabil, măsurile de distanțare socială vor face parte mult timp de aici înainte  din viața noastră, pentru că, așa cum spun medicii, va trebui să ne obișnuim să trăim cu coronavirusul. 

Video: Emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, ediția din 4/5mai 2020 în linkul de mai jos:

www.facebook.com/romaniaactualitati/videos


 


Etichete Exclusiv radiopresăpandemieinfodemieCOVID-19coronavirusjurnalismdezinformarefake-news

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live