Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Alina Bârgăoanu: Dezinformarea vine în tot ecosistemul de informare

Bârgăoanu a vorbit, la "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, despre pericolul dezinformării în condițiile în care informațiile despre COVID-19 ajung la noi pe toate canalele.

Alina Bârgăoanu: Dezinformarea vine în tot ecosistemul de informare
Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare a SNSPA

Articol de Luminiţa Voinea, 25 Martie 2020, 13:19

Decanul Facultății de Comunicare a SNSPA, Alina Bârgăoanu, ne îndeamnă să folosim sursele oficiale pentru a ne lua informațiile care ne interesează și atrage atenția că acum, dezinformarea este la nivel de sistem, vine în tot ecosistemul de informare.

Alina Bârgăoanu recomandă o “carantină digitală”, adică un comportament mult mai rezervat pe platformele digitale.

Prin urmare, sursele oficiale sunt cele mai sigure în această perioadă dificilă pe care o traversăm cu toții.

Realizator (Maria Țoghină): “Adevăr sau provocare” - discutăm cu Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare din cadrul SNSPA și expert în analiza dezinformării. Spațiul informațional este, în această perioadă, dominat de informații, fie ele adevărate sau false, referitoare la pandemia de coronavirus, pentru că a afectat major toate domeniile de activitate. Lumea s-a oprit, dar informațiile continuă să circule într-un ritm și mai amețitor parcă. Nu-i așa Alina?

Alina Bârgăoanu:Sigur că da. Este exact diagnosticul pe care l-a pus OMS care a avertizat de mult timp, că avem de-a face și cu o infodemie. OMS a avertizat asupra faptului că pandemia propriu-zisă este însoțită umăr la urmăr și de infodemie, adică de o invazie de informații, unele corecte, unele false, dar care oricum îngreunează accesul oamenilor la surse de încredere. Eu cred că aceasta este o stare de fapt, sper să nu am inflexiuni moralizatoare în discursul meu, dar trebuie să înțelegem că nevoia de orientare a oamenilor, de interpretare, de conversație este la cote maxime și atunci de această stare de spirit trebuie ținut cont. Este o stare de spirit care predispune la panici emoționale, la a da ascultare teoriilor conspirației. Cred că această tendință este naturală , cred că experții și cei care comunică oficial trebuie să țină cont de această stare de spirit. Eu cred că ea nu trebuie demonizată , ci trebuie pur și simplu înțeleasă și administrată.

Realizator: Dacă în zona rețelelor sociale se fac eforturi de limitare a contaminării cu fake news, pare că noul spațiu de proliferare a știrilor false devine aplicația WhatsApp. Sunt mesaje care devin virale, dar la care, cred eu, suntem chiar mai vulnerabili decât în cazul celor promovate pe alte rețele sociale.

Alina Bârgăoanu: Sigur că da, eu cred că dezinformarea acum este la nivel de sistem, vine în tot ecosistemul de informare, pe televiziunile clasice, chiar și pe radio, pe rețele sociale clasice, dar într-adevăr, o tendință care s-a diferențiat este ascesiunea uluitoarea a WhatsApp-ului, ca sursă de informare, de conversație. Cred că vom asocia această criză cu ascensiunea WhatsApp-ului, cred că toți dintre noi am fost bombardați cu diverse mesaje, sfaturi medicale, cu teorii conspiraționiste, cu meme-uri care ne-au distrat mai mult sau mai putin, din zona politică sau chiar geo-politică. Așa cum m-am exprimat într-un articol, este un adevărat “untold” al dezinformării, mai ales cu WhatsApp pe post de scenă principală.

Realizator: Ce ar trebui să facem în această perioadă dificilă pe care cu toții o parcurgem? Am în vedere aici ceea ce tu numeai foarte frumos „igiena informațională” atât de necesară.

Alina Bârgăoanu: Eu am recomandat într-unul din primele articole pe care le-am scris pe tema infodemiei, un fel de “carantină digitală”, evident că este o metaforă, m-am inspirat din vocabularul la modă. Această “carantină digitală“ nu înseamnă că nu consultăm sursele, mai ales cele oficiale de informații, faptul că nu suntem în legătură cu prietenii, cu oamenii în care avem încredere. Prin această carantină digitală, am recomandat un comportament mult mai rezervat pe platformele digitale. Eu cred că suntem bombardați acum cu tot felul de conținuturi, fie că vorbim despre informații, poze, conținut video, audio. Eu, studiind foarte mult fenomenul, aș putea să mă asemăn cu doctorii aceia, cu lucrătorii de la ambulanță, care iau primii contact cu virusul. Este posibil să fiu și eu virusată pentru că am ajuns prin niște colțuri ale internetului prin care nici nu mi-aș fi închipuit că pot ajunge. Sunt forme de manifestare diverse ale dezinfomării, de la forme relativ benigne. Aș da un exemplu: a circulat la un momendat un filmuleț cu lebedele care se întorc pe canalele din Veneția. National Geographic a publicat o informație și a contrazis acest lucru, a arătat că este vorba despre un fake news. Să spunem că aceasta ar fi o formă mai benignă, deși e o discuție separată pentru că și astfel de informații creează o stare de anxietate emoțională. Dar sunt forme, după părerea mea mult mai periculoase de dezinformare, aș puncta mai ales dezinformarea care este împachetată sub forma teoriilor conspirației, este un trend care se manifestă global.

Realizator: Chiar voiam să te întreb dacă și în acest context, mai discutăm despre actori statali, non-europeni, interesați în alterarea spațiului informațional și dacă ai exemple în acest sens?

Alina Bârgăoanu:Nu aș fi atât de sigură că este o segregare pe state, pe națiuni, eu cred că spațiul informațional este asaltat din toate părțile, cu tot felul de interese politice, economice, financiare, geopolitice si așa mai departe. Așa încât, aici nu aș stabili niste granițe foarte clare. Dar este clar că, în zona aceasta de conspirație, s-au diferențiat două conspirații: o teorie a conspirației care are inflexiuni geopolitice si aici există două manifestări - există conspirația că virusul ar fi fost creat in China și conspirația opusă că ar fi fost creat în America. Deci să spunem că aceasta ar fi teoria conspirației cu inflexiuni geopolitice. Cealaltă teorie este aceea care neagă existența acestei crize, neagă existența morților în Italia. Acum două zile, am urmărit un filmuleț care circulă pe rețelele sociale, cu un român din diaspora care spune că ceea ce se întâmplă în Italia este în totalitate fals. De ce spun că această dezinformare sub forma teoriilor conspirațiilor este cea mai periculoasă, deoarece efectul are legătură cu crearea solidaritatății. Efectul teoriilor conspirațiilor, chiar asupra celor care nu le cred, care le resping, sunt următoarele: reduc disponbilitatea de implicare, de participare, deci de solidaritate. Al doilea efect foarte periculos, mai ales într-o astfel de situație: reduc increderea în autorități, în acțiunea oficială. Dezinformarea care vine împachetată sub forma teoriilor conspirațiilor nu este ceva amuzant, nu este ceva de care să râdem și pe care să o împrăștiem mai departe, chiar cu această rezervă critică. Ci eu cred că, în momentul în care ne întâlnim cu teoria conspirației, nu trebuie să o împraștiem mai departe, pentru că o punem în circulație. Eu continui îndemnul pe care îl formulez de aproape o lună de zile: trebuie să facem un efort să avem incredere în autorități, în sursele oficiale, în mainstream, în jurnaliști, ceea ce are și un corolar. Pentru a avea încredere în autorități, în comunicare oficială, cred că și această comunicare oficială trebuie să fie extrem de transparentă și extrem de sistematică. Faptul că ne confruntăm cu o stare de urgență, nu înseamnă că transprența în comunicare este mai mică, ci dimpotrivă, eu cred că trebuie să fie mai mare, tocmai pentru a preveni vidul de comunicare în care să se strecoare toate aceste forme despre care am vorbit.

Realizator: Pentru că am vorbit despre jurnaliști, care crezi că este rolul jurnaliștilor în astfel de momente?

Alina Bârgăoanu:Jurnaliștii se află și ei în linia I, cel putin pe acest plan al contracarării dezinformării. Poate că putem avea o discuție de sine stătătoare despre cum arată jurnalismul în România, poate că ne-ar plăcea ca jurnalismul să fi mers mai hotărât pe calea profesionalizării, pe zona digitalizării , dar eu cred că aceasta este o discuție de sine stătătoare. Clar, această criză a arătat că avem nevoie de surse care să intermedieze în mod profeionist informația. Surse de autoritate, surse de cunoaștere și, încă o dată, jurnaliștii se află în această categorie. Nu suntem egali din punct de vedere al accesului la informație, al capacității de a căuta informația, de a prelucra informația, de a o verifica, de a o pune în context , așa încât eu sper că un efect benefic al acestei situații foarte complexe pe care o trăim, este să fie și această reabilitare a rolului jurnalistului în societate, rol extrem de important de a intermedia informația.

Interviu difuzat în emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, ediția din 22/23 martie 2020, care poate fi următiră în transmisia LIVE VIDEO din linkul de mai jos:

https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos/303092823999030/


Coronavirusul, “examenul unei generații”
Serviciul de noapte 25 Februarie 2020, 17:15

Coronavirusul, “examenul unei generații”

Maria Țoghină a discutat la Serviciul de noapte despre impactul și consecințele coronavirus.

Coronavirusul, “examenul unei generații”
Mihaela Geoană: Învingătoarele de cancer se vor reuni în cursa Race for the Cure România, pe 8 iunie
Serviciul de noapte 18 Aprilie 2024, 09:33

Mihaela Geoană: Învingătoarele de cancer se vor reuni în cursa Race for the Cure România, pe 8 iunie

Președinta Fundației Renașterea, Mihaela Geoană, a prezentat proiectele privind lupta împotriva cancerului și programele de...

Mihaela Geoană: Învingătoarele de cancer se vor reuni în cursa Race for the Cure România, pe 8 iunie
Alexandru Rafila: Nu punem piedici spitalului construit de Asociația "Dăruiește Viață"
Serviciul de noapte 16 Aprilie 2024, 11:26

Alexandru Rafila: Nu punem piedici spitalului construit de Asociația "Dăruiește Viață"

Ministrul sănătății aduce clarificări în legătură cu spitalul construit de Asociația "Dăruiește Viață" și cu incidentul de la...

Alexandru Rafila: Nu punem piedici spitalului construit de Asociația "Dăruiește Viață"
Alexandru Rafila și Mihaela Geoană vin la Serviciul de noapte
Serviciul de noapte 15 Aprilie 2024, 08:50

Alexandru Rafila și Mihaela Geoană vin la Serviciul de noapte

Despre problemele și soluțiile din Sănătate și cel mai nou proiect al Fundației Renașterea, la Serviciul de noapte cu Maria...

Alexandru Rafila și Mihaela Geoană vin la Serviciul de noapte
Lygia Alexandrescu: Consumul mare de alimente după-amiază ne îmbătrânește
Serviciul de noapte 10 Aprilie 2024, 11:44

Lygia Alexandrescu: Consumul mare de alimente după-amiază ne îmbătrânește

Lector universitar doctor Lygia Alexandrescu a vorbit la emisiunea “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină, despre adoptarea...

Lygia Alexandrescu: Consumul mare de alimente după-amiază ne îmbătrânește
Cele mai noi metode de menținere a greutății corporale optime
Serviciul de noapte 08 Aprilie 2024, 08:16

Cele mai noi metode de menținere a greutății corporale optime

Despre obezitate, cele mai noi metode de menținere a greutății corporale optime, detoxifiere și alimentație sănătoasă, în...

Cele mai noi metode de menținere a greutății corporale optime
"Trăiește ca un leu", campanie de informare împotriva dependențelor
Serviciul de noapte 05 Aprilie 2024, 11:12

"Trăiește ca un leu", campanie de informare împotriva dependențelor

Prin intermediul campaniei se vor oferi informații și resurse pentru prevenirea și combaterea acestui flagel al lumii...

"Trăiește ca un leu", campanie de informare împotriva dependențelor
Antonio Momoc: Știrile false se răspândesc cu o viteză mai mare decât știrile verificate
Serviciul de noapte 03 Aprilie 2024, 11:14

Antonio Momoc: Știrile false se răspândesc cu o viteză mai mare decât știrile verificate

Conferențiar universitar dr. Antonio Momoc, de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București,...

Antonio Momoc: Știrile false se răspândesc cu o viteză mai mare decât știrile verificate