„Grupul Etnic German din România (1940-1944)”

Comunitatea etnicilor germani din România s-a confruntat la mijlocul anilor '30 cu o criză declanşată de ascensiunea spre putere a Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor din Germania.

După anul 1936 climatul politic european degenera constant către deschiderea mai multor focare de contestare şi violenţă. Statele revizioniste au fost culpabile pentru această nouă traiectorie politică. Nici Marile Puteri câştigătoare n-au întreprins prea multe pentru salvgardarea păcii şi ordinei instituite prin tratatele consecutive primului război mondial.

Germania nazistă, Italia mussoliniană, Ungaria, Bulgaria, dar şi URSS s-au constituit constant în state care au redeschis cutia Pandorei.

Germania a arătat multă sensibilitate în epocă pentru minoritarii etnici germani din estul Franţei (Alsacia şi Lorena), Ţinutul Sudet din Cehoslovacia, culoarul către Danzig (actualul Gdansk) din Polonia, dar şi pentru germanii care trăiau în Transilvania şi Banat, România.

Societăţi eterogene care de secole îşi păstraseră regulile pentru propria convieţuire cu majoritarii, societăţi stratificate cu norme şi drepturi care au fost în scurt timp înglobate prin voinţa şi puterea Berlinului în sfera sa de influenţă.

În 1935 ia fiinţă Partidul Popular German din Transilvania, o formaţiune mai apropiată de comandamentele Berlinului şi care treptat modifică structurile de conducere ale comunităţii germane din România în sensul aderării fără condiţii la politica Germaniei naziste.

Declanşarea celui de-al doilea război mondial, dominaţia în scurt timp a Germaniei asupra celei mai mari părţi din Europa provoacă şi în România schimbări categorice ale sistemului politic.

Cedările teritoriale din vara-toamna anului 1940 fortifică tendinţa Berlinului de a-şi apropia o sursă bogată de petrol şi cereale atât de necesare pentru continuarea războiului.

În noiembrie 1940 este înfiinţat Grupul Etnic German, însoţit de braţul său politic Partidul Naţional-Socialist al germanilor din România. Liderul comunităţii devine după combinaţii şi presiuni Andreas Schmidt, un sas din judeţul Alba, posesor a unei fervori aproape nelimitate pentru Germania, dar conectat prin relaţiile căsătoriei cu vârfurile conducătoare de la Berlin.

Organizaţie de drept public în România parafată prin decret al Conducătorului Statului, germanii devin rapid o structură suprastatală, dorinţa de autoguvernare şi în viitor în funcţie de succesele militare ale Reichului de impunere a unui statut special şi creare a unei regiuni complet desprinse de statul român.

De-aici au rezultat şi conflictele cu Bucureştiul care nu a acceptat declaraţiile sau derapajele în materie de respectare a legilor româneşti.

Administraţia, şcolile, Biserica din zonele cu populaţie germană din România ascultau de Grupul Etnic German, în ciuda unei opoziţii din partea burgheziei liberale săseşti.

În decursul acţiunilor de românizare – confiscare a proprietăţilor evreieşti – Grupul Etnic German a cerut o cotă-parte mult mai mare decât s-a convenit producând iritare la Bucureşti, dar şi în Germania. Berlinul nu risca înrăutăţirea relaţiilor cu aliatul său din sud-est, fiindcă finalizarea planurilor de invazie a URSS erau aproape încheiate.

Proiecte politice de genul Donnau – Dunărea care îi avantajau net pe etnicii germani au circulat , însă fermitatea autorităţilor române a fost expusă cu multă convingere şi hotărâre.

Prin Grupul Etnic German care se aliniase unei politici de discriminare rasială şi de uzurpare a puterii constituţionale s-a derulat în cadrul comunităţii un larg proces de înrolare voluntară a saşilor şi şvabilor în unităţi de elită ale statului german. În principal în unităţiile Wermachtului şi ale SS-ului (după unele statistici între 50 de mii şi 70 de mii de tineri), dar şi în Organizaţia Todt ( unica organizaţie a muncii din Germania) cu 20.000 – 25.000 de muncitori calificaţi şi meşteşugari. După capitularea Germaniei naziste, la încheierea războiului mii de tineri etnici germani căzuţi prizonieri au luat drumul Gulagului. Puţini dintre ei s-au mai întors acasă.

Aceste mişcări au fost posibile prin colaborarea guvernului Ion Antonescu cu autorităţile Germaniei naziste.

Schimbarea de front şi evident de politică către Coaliţia Naţiunilor Unite a României după 23 august 1944 a deschis calea pentru desfiinţarea Grupului Etnic German. Mare parte din structurile politice şi militare ale saşilor şi şvabilor au migrat odată cu retragerea germană din România, similar cu conducerea maghiară din Transilvania de Nord. Într-o astfel de împrejurare a părăsit România şi liderul Grupului Etnic German, Andreas Schmitd. Ulterior s-a reîntors ilegal în spatele frontului încercând să organizeze rezistenţa împotriva Armatei Roşii, însă a fost capturat şi trimis într-un lagăr de muncă forţată, unde a decedat după unele surse în 1948 sau 1950.

Convenţia de Armistiţiu din septembrie 1944 încheiată de România şi Coaliţia Naţiunilor Unite reprezentată discreţionar de URSS – ocupantul ţării – prevedea ca obligaţie cu punere imediată în vigoare a dizolvării Grupului Etnic German, toate proprietăţiile imobile şi mobile trecând în proprietatea statului Român. Aceiaşi măsură se aplica şi în cazul altor organizaţii sau formaţiuni politice considerate ca fasciste, rasiale sau pro-germane.

Pentru ajutorul oferit Germaniei naziste, statele învingătoare au suprimat drepturi şi libertăţi ale comunităţii germane din România, o parte importantă a acesteia fiind înrobită la munci în URSS ca o compensaţie de război.

Este la fel de adevărat că nici populaţia majoritară nu a dus-o prea bine, toată România aflându-se în postura de ţară învinsă şi supusă plăţii daunelor de război şi impunerea unui regim politic de tip sovietic.

AUDIO : „Istorica”, ediţia din 18 septembrie 2017

Regia de montaj : Mariana - Jeanina Georgescu şi Carmen Nicolau

Regia de emisie : Raluca Goga şi Mirela Drăgan

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro