România: soluţii politice şi militare în cel de-al doilea război mondial

În politică, inclusiv în cea dintre state, prietenia are o existenţă scurtă sau lipseşte cu desăvârşire. Întâietatea o deţine interesele.

După căderea Franţei şi izolarea Angliei, partenerii strategici ai României, situaţia noastră politică şi militară s-a înrăutăţit brusc. Chiar dacă statutul de neutralitate părea că ne va scuti de pierderi teritoriale, nu s-a întâmplat astfel.

La sfârşitul lunii iunie 1940 după nota ultimativă a URSS, pierdem Basarabia şi Bucovina de Nord. În august Transilvania de Nord în favoarea Ungariei, iar în septembrie, Cadrilaterul sau sudul Dobrogei în favoarea Bulgariei.

Puteau fi evitate aceste pierderi teritoriale care ne-au condus la intrarea în război, un an mai târziu ? Un subiect întors pe toate feţele de cercetătorii istorici români.

România a intrat în război împotriva URSS şi alături de Germania pentru a recupera raptul teritorial. Ce a urmat este cunoscut.

Se ştiu mai puţine despre intenţia lui Stalin, liderul sovietic de a declanşa el atacul împotriva Germaniei. O intenţie care este pusă la îndoială de istoricii militari ruşi de azi. Sunt câteva indicii care ne conduc la o astfel de ipoteză lansată de un fost agent secret sovietic, Victor Suvorov (pe numele său real, Vladimir Bogdanovici Rezun) şi publicistul rus Mark Solonin.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 27 iunie 2016:

La 19 august 1939 într-o şedinţă a Biroului Politic al PCUS, Stalin ar fi cerut decidenţilor militari să elaboreze un plan strategic ofensiv îndreptat împotriva Europei Occidentale , în special împotriva Germaniei, ca atac preventiv pentru ieşirea din izolarea politică şi teritorială în care se găsea Moscova după finalizarea Acordurilor de la Munchen, septembrie 1938.

Planul strategic conţinea direcţiile de atac şi efectivele militare, deloc minore, cât şi direcţiile de urmat după avansul sovietic. România se găsea şi ea în aceste planuri, fiind socotită o ţintă fără apărare.

Aceste intenţii au fost cunoscute în epocă de liderii politici români din surse ale spionajului militar ori ale diplomaţiei secrete. La fel cum au fost cunoascute la Bucureşti şi prevederile Pactului Ribbentropp-Molotov pentru reîmpărţirea sferelor de influenţă în Europa de Germania şi URSS.

Cu toate acestea, România nu a avut pregătit un „plan B”, în cazul în care garanţiile de securitate franco-britanice nu ar fi putut puse în aplicare.

Pentru agravarea situaţiei, în plan intern, se deschisese două fronturi: unul care sprijinea o alianţă cu Germania susţinută de guvernul Ion Antonescu, un altul reprezentat de partidele politice tradiţionale care sprijineau o politică de asocere cu Coaliţia Naţiunilor Unite (Franţa, Anglia şi Statele Unite, însă nu şi URSS)

A avut guvernul generalului Ion Antonescu aprobarea trecerii Prutului ? Iată o intrebare careia invitatul nostru i-a căutat un răspuns cât de cât mulţumitor

A fost România în primăvara anului 1941 în pericol de a fi invadată de URSS ?

Mai bine vă lăsăm să ascultaţi integral fişierul audio al ediţiei.

Contribuţii editoriale : dl. dr. col. Alesandru Duţu, istoric militar despre relaţiile militare româno-germane şi româno-sovietice din perioada 1941-1945.

Regia de montaj : Radu Sima.

Regia de emisie : Victor Mihăescu şi Cristina Creţa.

Galerie foto:

Ocuparea Basarabiei de Armata Roşie. Iunie-iulie 1940. Credit: ro.wikipedia.org

Dosar pentru deportarea populaţiei româneşti din Basarabia. Aprilie-Iunie 1941.În Iunie 1941 au fost deportate 3 470 de familii ale "elementelor antisovietice" (22 648 de persoane) Credit: http://mvdrp.blogspot.ro/2012_06_01_archive.html

Un preot român deportat şi carnetul CFR. Credit: http://mvdrp.blogspot.ro/2012_06_01_archive.html

Fost ministru de externe al României, Grigore Gafencu. Credit: curteaveche.ro

Bucureşteni prezenţi la adunarea de protest din Piaţa Palatului în urma primirii ultimatumului URSS din 26 iunie 1940. Credit:argumentpress.ro

Decupaj din presa vremii despre invadarea Bucovinei de Nord de Armata Roşie în Iunie 1940. Credit: romaniabreakingnews.ro

Anunţ al ministrului german de externe Joachim von Ribbentropp . Declanşarea atacului împotriva URSS. Credit: historia.ro

Hartă ce reprezintă comasarea forţelor germane di sovietice pregătite pentru atac. Credit: mateiudrea.wordpress.com/2015/06/21/22-iunie-1941-a-devansat-operatiunea-barbarossa-atacarea-europei-de-armata-rosie/

Ordin al generalului Ion Antonescu pentru intrarea României în război. 22 iunie 1941. Credit: romaniabreakingnews.ro

Prima pagină a ziarului "Basarabia", exemplar din noiembrie 1941. Credit: romaniacarnalalului.com

Revista de front "Sentinela". Credit: romaniacarnalalului.com

Armata Română intră în Chişinău. Credit: danbadea.net

Eliberarea Odessei de Armata Română. Credit: http://promotia-libertatea.webnode.ro/news/eroul-din-familia-mea/

Cavaleria română trece Nistrul. Credit: ziaristionline.ro

Militari germani şi blindate la începerea operaţiunii "Barbarossa" 22 iunie 1941. Credit: ziuaveche.ro

Volumul "Sub povara marilor decizii" de dr. Constantin Corneanu. Credit: cetateadescaun.ro

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro