Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: DIMINEŢI ... CU SOARE (Continuare) Sâmbătă, 28 Mai

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

29 Iulie 2014
Vizualizari: 12527
Comentează add

Invitat : comisar dr. Florin Şinca - IGPR, doctor în istorie, cercetător.

"File din istoria Poliţiei Române. 1945-1949" "File din istoria Poliţiei Române. 1945-1949" - Conține audio

george-popescu

Ofiţeri superiori ai Poliţiei Române şi de Siguranţă. Foto: Arhivele Poliţiei Române

Sfârşitul războiului (al doilea război mondial) găseşte România în toiul pregătirilor febrile ale guvernului dr. Petru Groza şi armatei de ocupaţie sovietice.

O lume se prăbuşea literalmente, o alta nouă, cel puţin la nivel declarativ, îi lua locul.

Vechile structuri, instituţiile statului burghez urmau să fie rând pe rând epurate, schimbate, înlocuite, remodelate după tiparul de la Răsărit.

Oamenii politici şi personalul din Poliţie, armată, servicii de informaţii constituiau ţintele noului regim. Iniţial cu precauţie sau cu mănuşi, în scurt timp după "câştigarea " alegerilor din noiembrie 1946 cu cea mai mare viteză şi randament.

AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 28 iulie 2014:

 

 

 

 


Poliţia Română constituită pe principii profesionale solide la începutul secolului al XX-lea, având  însă un precursor din cale afară de eficient - Vasile Lascăr - trecea după aproape o jumătate de secol de funcţionare, drept una dintre cele mai solide instituţii ale Statului român.

Sigur că nu totul a mers ca pe roate. Şi în poliţie ca şi în alte instituţii publice, de multe ori au fost înregistrate abuzuri de putere, reglări de conturi, amestec politic, anchete şi filaje ale adversarului politic din comandă guvernamentală, însă în mare parte siguranţa proprietăţii publice ori particulare şi siguranţa cetăţeanului au fost relativ bine protejate în temeiul legilor în vigoare.
infracţionale, cei mai mulţi recidivişti , cu "state de serviciu" încă din perioada interbelică.

Hoţi, spărgători, jefuitori cu mână armată, şefi de reţele de prostituţie şi cerşetorie, violatori, pedofili, escroci.

La toţi aceştia adăugaţi şi uşurinţa cu care se puteau procura arme de foc de toate calibrele. Tocmai se încheiase un război în care armamentul s-a fabricat la scară industrială.

La orice schimbare de sistem politic şi social, societatea intră în derivă, iar primii care reacţionează oportunist - fructifică avantajul iniţiativei personale sau de grup - sunt cei ce fac parte din astfel de categorii de oameni. Lor li se opune sau trebuie să li se opună forţele de coerciţie ale statului. În cazul nostru , poliţia.

Numai că şi poliţia s-a aflat în cursul unui laborios proces de transformare şi adaptare la noua lume, totalitară din Europa Centrală şi de Est. Pe acest fond, slăbiciunile poliţiei au fost şi mai evidente.

Lipsa stabilităţii pe funcţie a şefilor şi executanţilor, trierea lor constantă până la obţinerea unui procent minimal al prezenţei vechilor cadre de poliţie în aparat, concedierea abuzivă, apoi arestarea, judecarea şi condamnarea capilor Poliţiei române vechi au fost punctele în care noua putere a lovit fără prejudecăţi şi sentimente.

Noul ministru de interne, Teohari Georgescu şi colaboratorii săi au impus revizuirea şi apoi scoaterea polţiştilor moşteniţi, au schimbat legislaţia şi au pus funcţionarii publici în postura de instrumente ale partidului unic de mai târziu.

Ceea ce până mai ieri era socotit bun şi eficient, astăzi devenea retrograd, insuficient şi lipsit de interes. O infuzie masivă de personal nou, însă fără calificările necesare a dus Poliţia în situaţia de a nu mai putea susţine protecţia cetăţeanului şi a bunurilor persoanelor şi grupurilor sociale.

Aşa se face că gangsterii români au solicitat din greu serviciul Poliţiei române. Pe acest fundal a apărut dintr-o necesitate majoră aplicarea unei conduite excepţionale în timpuri excepţionale. Brigada condusă de comisarul, apoi inspectorul Eugen Alimănescu.

Un personaj considerat controversat şi de invitatul ediţiei. Fără instruire şi practică de specialitate - poliţie judiciară - Alimănescu, un fost contabil, angajat în Poliţie chiar în anul 1945, în aprilie cu largul concurs al superiorilor săi îşi formează o echipă de 22 de tineri poliţişti care vor pune în practică lichidarea la propriu a bandelor de răufăcători.

Derularea unei anchete era rapidă şi fără şanse de a ajunge în instanţă.

Cei prinşi în flagrant erau mai degrabă executaţi pe loc, faţă de o instrucţie firească a cazurilor.

Acest procedeu ca şi celelalte - interogarea dură a suspecţilor sau făptuitorilor, şantajul sau "pierderea arestaţilor  pe drum", evadarea de sub escortă, presupusa ripostă cu arme de foc au dat rezultatele aşteptate de ministrul de interne de atunci şi de guvern. Dispariţia rapidă a bandelor gangstereşti care nu se purtau cu mănuşi în confruntările cu poliţiştii conduşi de Alimănescu a redat întru-câtva speranţa cetăţenilor că se pot deplasa în siguranţă către interesele lor.

Odată afacerea încheiată, comisarul Eugen Alimănescu a căzut victimă terorii instaurate de regim, acesta aducându-şi aminte că vajnicul poliţist avea totuşi, origini mic-burgheze şi nu putea fi privit ca un colaborator demn de încredere printre oamenii partidului unic.

Împrejurările morţii sale nu sunt pe deplin elucidate nici astăzi. Circulă şi variante în care voind să-şi asigure o supravieţuire în poliţie, ar fi participat direct la unele operaţiuni de reprimare a opozanţilor politici ai regimului comunist.

Până la înfiinţarea miliţiei populare, instituţie ce înlocuia poliţia, vechile cadre : ofiţeri şi agenţi, inclusiv şefi ai Poliţiei române din perioada interbelică au luat drumul închisorilor politice. Dacă legionarii au fost încarceraţi la Gherla şi Aiud, dar şi la Canalul Dunărea - Marea Neagră, poliţiştii au fost trimişi la Făgăraş, într-o fostă fortăreaţă austriacă.

Şansa supravieţuirii la Făgăraş a fost una dintre cele mai mici, însă la eliberarea acestora în urma decretelor de amnistiere a pedepselor, au existat , totuşi supravieţuitori. Viaţa de după închisoare , ca fost deţinut politic a fost la fel de aspră şi pentru poliţişti ca şi pentru foşti militari sau foşti politicieni şi clerici. În unele cazuri, urmărirea lor a durat până la sfârşitul regimului. A lor şi a membrilor familiilor lor.

 

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa:

http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi de la adresa: www.romania-actualitati.ro



 


 


Etichete Exclusiv RadioistorieIstoricarăzboiPetru GrozaVasile LascărEuropa Centrală

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live