Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: M3 - MUZICA DE LA 3 Luni, 18 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

2 Februarie 2016
Vizualizari: 6216
Comentează add

Invitat:col. dr. Sergiu Balanovici, istoric şi muzeograf - Muzeul judeţean Botoşani

Drama unui general român : Gheorghe Avramescu Drama unui general român : Gheorghe Avramescu - Conține audio

george-popescu

 

 
Adevăruri despre război. Este un tilu ce se potriveşte acestei ediţii. Adevăruri care sunt crude, violente şi greu de ignorat. Un militar de carieră cum a fost generalul Gheorghe Avramescu le cunoştea de-a fir-a- păr.
 
Situaţia României după 23 august 1944 a fost fără întoarcere. Nu se putea negocia nimic în ciuda strategiilor şi tendinţelor exprimate în primul rând de politicienii epocii rupţi în mare măsură de realitatea timpului lor.
 
Armata Română fără a se amesteca în totalitatea sa în jocuri politice a avut două misiuni în acest război : iniţial de a participa la recuperare pe calea armelor a provinciilor anexate de vecinul de la Răsărit, ca mai apoi conform ordinelor primite de la rege şi noul său guvern, de a se îndrepta către Vest, în speranţa că soarta va fi generoasă cu noi şi ni se va recunoaşte statutul de ţară cobeligerantă şi nu de ţară ocupată.
 
Între aceste elemente ale contrarietăţii specifice politicienilor s-a găsit şi generalul Gheorghe Avramescu. Un militar cu vocaţie ce a parcurs toată ierarhia până la gradul de general de corp de armată. 
 
Participant la trei conflicte , dintre care două majore – cele două războaie mondiale – acesta s-a găsit după 23 august 1944 în situaţia de a colabora cu sovieticii pentru eliberarea ţării de trupele germane şi maghiare.
 
Efortul Armatei a IV-a aflată sub comanda sa a fost mai mult decât meritoriu. În octombrie 1944 a fost eliberată şi ultima aşezare românească - oraşul Carei - ofensiva continând spre Ungaria şi Slovacia de azi.
 
Numită “frăţia de arme românp-sovietică” în epocă, această alianţă conjuncturală a produs cele mai multe drame şi suferinţe , fie individuale, fie colective. Militarii români au fost “aruncaţi” în cele mai grele condiţii de front, în locurile cu pierderi anticipate mari, ca la finalul bătăliilor să li se spună că de fapt victoriile aparţineau “marelui aliat”
 
Aprovizionarea cu alimente, furnituri, muniţie şi alte mijloace de luptă se făcea preferenţial, partea sovietică primind rapid şi în cantităţi îndestulătoare ceea ce furniza spatele frontului sub deviza “Totul pentru front, totul pentru victorie”.
 
AUDIO: Istorica, ediţia din 1 februarie 2016
 
Nemulţumirile au căpătat o concentrare alarmantă, iar unul din purtătorii de cuvânt ai acestei atitudini din rândul corpului ofiţeresc a fost reprezentată de generalul Avramescu, educat să apere onoara armatei române.
 
Nemulţumirile sale raportate corect şi regulamentar conducerii Frontului 2 Ucrainian , corp de armate ce îngloba şi comanda pentru armata noastră au trezit suspiciunile Statului Major general al Armatei Roşii.
 
Sovieticii urmăreau ca în ţară prin sprijinul acordat PCR să cucerească puterea politică, iar pe front să minimalizeze contribuţia românească, pregătind astfel pârghiile de a supralicita postbelic la viitoarea conferinţă de pace noi poziţii înaintate de forţă pentru jumătate din continent.
 
Un militar cu o ţinută exemplară cum a fost cea a generalului Avramescu îi împiedica temporar să-şi atingă scopurile. Generalului Averescu i s-a pregătit o capcană ce i-ar fi adus arestarea, anchetarea şi apoi neutralizarea.
 
De arestat a fost, însă conform unor rapoarte şi surse primare generalul a pierit în urma unui raid al aviaţiei germane, fiind singura victimă mortală din grupul ce-l însoţea (cel puţin trei ofiţeri NKVD). 
 
Anterior,  familia sa împreună cu colaboratorii, printr-un vicleşug – un bilet semnat chiar de generalul Avramescu – au fost înştiinţaţi că urmau să se reunească cu generalul la Sibiu pentru a continua drumul împreună la Bucureşti unde , chipurile fusese convocat urgent.
 
Şiretlicul a ţinut, grupul fiind despărţit, iar capturarea fiind mai uşor de făcut. Au fost invocate şi motive de natură politică pentru arestarea generalului Gheorghe Avramescu. 
 
Ginerele său, din famiia Sturdza avea legături cu Mişcarea legionară şi cu noul guven naţional român de la Viena. Un guvern-surogat plănuit ca o alternativă de către germani în cazul în care mareşalul Ion Antonescu ar fi fost debarcat de la conducerea ţării. 
 
Scopul noului guvern a fost să câştige aderenţi de calibru, cu nume ca mai apoi să declanşeze un alt 23 august însă pe dos, de recuperare a României pentru Axă, în favoarea Germaniei.
 
Planul s-a dovedit lipsit de orice bază reală, iar condiţiile politice şi militare ale timpului n-au fost prielnice pentru astfel de acţiuni aventuroase. 
 
Pentru generalul Avramescu, însă, în ciuda neutralităţii politice şi a lipsei de afinităţi cu Mişcarea Legionară, contextul a fost speculat de sovietici în favoarea lor, adăugându-i o nouă piesă la dosarul personal.
 
După moartea generalului Avramescu , sovieticii urmau să înlăture şi legăturile acestei dispariţii  care duceau la ei. 
Peste 40 de persoane din anturajul generalului între care membrii familiei sale, colaboratorii apropiaţi, cât şi militarii care-l însoţeau au fost capturaţi, trimişi către URSS, unde unii au fost judecaţi, alţii au fost internaţi direct în lagăre, fie în Siberia, fie în Urali.
 
Unii au reuşit să supravieţuiască, iar la mulţi ani după război să fie repatriaţi. 
În ţară pe unii dintre supravieţuitori i-a aşteptat din nou rigoarea regimului totalitar, fiind condamnaţi al alţi ani grei de închisoare.
Astfel drama unui general român a născut la rândul ei alte drame.
 
Contribuţii editoriale : dl. conf. dr. Ilarion Ţiu – Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” despre rolul jucat de guvernul naţional de la Viena. Un interviu de Mirela Băzăvan.
 
Regia de montaj : Nicu Tănase
Regia de emisie : Cristina Creţa şi Victor Mihăescu
 
Galerie foto :
 
 
Foto: gen. Gheorghe Avramescu (în centru). Scenă de pe frontul de Est. Credit : en.ww2awards.com 
 
 
Foto: gen. Gheorghe Avramescu (în centru) alături de colaboratorii săi pe frontul de Est. Credit: www.historia.ro
 
 
Foto: gen. Gheorghe Avramescu, o nouă secvenţă de pe frontul de Est. Credit : www.historia.ro
 
 
Foto: de la stânga la dreapta: gen. Constantin Pantazi, gen. Gheorghe Avramescu şi gen. Erich von Manstein. Frontul din Crimeea. Credit: www.historia.ro
 
 
Foto: ofiţeri români şi germani propuşi pentru înaintare în grad. Frontul de Est. Credit: : ro.wikipedia.com
 
 
Foto: primirea armatei Române în Chişinău. Iulie 1941. Credit : magdacaesti1529.worldpress.com   
 
 
Foto: intrarea trupelor române la Odessa. Credit: ro.wikipedia.com
 
 
Foto: vânători de munte, în Transilvania. Septembrie - Octombrie 1944.
 
 
Foto: mareşal al URSS, Rodion Malinovski, comandantul frontului 2 Ucrainian. Credit : ok.ru
 
 
Foto: gen. Gheorghe Avramescu cu familia. Credit: www.historia.ro
 
 
Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.
 
Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).
 
Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.
 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la :   www.romania-actualitati.ro 


Etichete dramăfrontul de Vest23 august 1944armata RoşierăpireNKVDArmata RomânăjurământonoarepersecuţiiabuzurifrontAvramescuMalinovskiURSSPCR1945SlovaciaUngariaHoria Simaguvernul de la Viena

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live