Consecinţele economice ale Primului război mondial şi România

 România - Vechiul Regat – a militat pentru proiectul unionist naţional, acesta fiind o condiţie esenţială a participării sale la efortul de război alături de statele componente ale Antantei.

Situaţia României a fost asemănătoare cu cea a Italiei. Ambele ţări până la înscrierea în cursul războiului erau semnatare ale unor înţelegeri cu statele componente Puterilor centrale, inţial cu Tripla Înţelegere.

Italia a trecut de partea Antantei în 1915, România, un an mai târziu.

Reunificarea ţării cu toate provinciile istorice a fost mesajul public al clasei politice.

În ediţia de faţă încercarea a fost de a vedea sau de a oferi ascultătorului şi o altă perspectivă.

Audio: Emisiunea Istorica din 8 octombrie.

Aceea a costurilor angajamentelor României faţă de Antanta, respectiv a pierderilor provocate de statele inamice.

De la bun început România nu era pregătită de război.

O economie dezvoltată în doar trei sectoare : petroliferă, prelucrarea lemnului şi agricultură.

Acestea au fost sectoarele cele mai profitabile ale incipientei economii româneşti antebelice.

Invitaţii au subliniat pe lângă acestea şi lipsa unei industrii de apărare suficient de dezvoltate, încât să susţină un efort de război.

Comparaţiile oferite sunt mai mult decât sugestive.

Vechiul Regat avea o dependenţă a exporturilor către Germania şi Imperiul Austro-Ungar, cu care şi încheiase pe lângă o convenţie politică secretă şi o convenţie economică de lungă durată.

România ajunsese principalul furnizor de cereale, produse agro-alimentare, însă şi petrol pentru aceşti parteneri.

Cu atât mai intense s-au dovedit presiunile pe care le exercitau asupra României de a intra în război de partea Puterilor Centrale.

România a fost şi un important debitor pentru Germania, creditele acordate de aceasta dezvoltării unei industrii fiind semnificative.

Constrângerile veneau şi din partea statelor Antantei, în special Anglia care ne-a cerut să nu exportăm cereale în Germania şi nici petrol.

Cerealele au fost cumpărate în avans de britanici, iar reţeaua de distribuţie şi câmpurile petrolifere au fost sabotate cu asistenţă britanică.

Pe lângă lipsa de reformare a armatei, în special a capacităţii de luptă, distrugerea voită a rafinăriilor a cântărit şi mai mult în balanţa de plăţi a ţării.

Ocupaţia germană ce s-a instalat în urma pierderilor militare, în iarna anului 1916 şi exploatarea teritoriului de resurse strategice au pus România într-o situaţie extremă de supravieţuire.

Leul de ocupaţie – noua monetă din Regat era răscumpărată pe lei cu valoarea reală şi constituiţi în fonduri pe teritoriul german pentru o folosire ulterioară războiului.

Jaful României a fost executat în termenii amintiţi de cei doi invitaţi ca o reuşită operă a ordinei germane, prusace.

Valoarea geostrategică a României a fost din nou demonstrată de invitaţi , aceştia au inclus de data aceasta şi planurile şi colaborarea dintre Germania şi Rusia pentru refacerea zonelor de influenţă ale celor două puteri europene, în dauna României.

Aspecte mai puţin cunoscute sub raport economic şi strategic se regăsesc în fişierul sonor al ediţiei pe care-l punem la dispoziţia iubitorilor de istorie naţională.

Consultant ştiinţific: dr. Olga Sandu

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro.

Etichete RomâniaVechiul RegatItaliaprimul război mondialAntanta

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului: