Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: OBIECTIV ROMANIA - continuare Marţi, 19 Februarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

3 Septembrie 2018
Vizualizari: 1125
Comentează add

Invitat : dr. Tiberiu Tănase, istoric

„Cealaltă faţă a lui 23 august 1944”  „Cealaltă faţă a lui 23 august 1944” - Conține audio

george-popescu

  Slujbă religioasă pentru recruții Armatei Naționale înainte de plecare pe front. În fundal, șeful guvernului național de la Viena, Horia Sima și oficialități germane. Credit: https://sanzienele.blogspot.com

După modelul experimentat de Aliaţi, acela de a forma guverne în exil pentru a constitui baze de negociere în viitor, germanii au procedat asemănător în privinţa României.

 

 

După lovitura de stat de la 23 august, când România a ieşit din alianţa cu Germania nazistă şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor Unite a apărut o structură de reprezentare cu titlul de guvernul român la Viena.

 

 

O tentativă de a replica episodul Republicii de la Saló (Republica Socială Italiană), condusă de Mussolini, după lovitura de stat din 1943 şi ieşirea Italiei din statele componente ale Axei.

 

 

Numai că guvernul de la Viena n-a avut forţa pe care doreau să o imprime germanii, acest cabinet din umbră nu s-a bucurat de popularitate în ţară, iar recunoaşterea sa a fost modică, numai printre aliaţii de moment ai Germaniei.

 

 

Obiectivele guvernului naţional de la Viena au fost legate mai mult de dorinţa germanilor de a beneficia de culegere de informaţii din România şi în consecinţă din zona frontului, de a identifica şi racola români din Germania şi din ţările aliate ei pentru a-i putea organiza şi îndrepta pe front.

 

 

Constituirea de reţele de rezistenţă în interiorul României pentru a hărţui, întârzia sau compromite acţiunile militare în derulare ale Aliaţilor. În caz de ocupare a ţării de către sovietici, aceste reţele ar fi activat subversiv prin lovituri punctuale cu suport militar, ori de a multiplica efectele unei propagande îndreptate împotriva ocupantului.

 

 

Guvernul naţional de la Viena a fost format în majoritate din membri conducerii Mişcării Legionare aflate în exil, acestora adăugându-li-se Mihail Sturdza, diplomat de carieră şi generalul Platon Chirnoagă, căzut prizioner în timpul luptelor de la Szolnok, Ungaria.

 

 

Depunerea jurământului a fost făcută la 10 decembrie 1944.

Componenţa guvernului a fost următoarea :

Preşedinte de Consiliu: Horia Sima.

Ministru de Externe: Mihail R. Sturdza.

Ministru de Interne şi de Muncă: Vasile Iasinschi.

Ministru al Armatei: Generalul Platon Chirnoagă.

Ministru de Finanţe: Corneliu Georgescu.

Ministru al Propagandei: Grigore Manoilescu.

Ministru al Cultelor: Vladimir Cristi.

Titularul Episcopiei Româneşti din Vest: Mitropolitul Visarion Puiu.

Cabinetul a fost completat la începutul lui ianuarie 1945 cu numirea prof. Ion Sângiorgiu la Educaţia Naţională.

Horia Sima a organizat la Viena un  guvern în exil şi o „armată naţională”, compusă (potrivit unor surse legionare) din 12.000 de voluntari, respectiv, două regimente, dintre care unul rămas „în formare”.

Acestea erau compuse din militari români trimişi în Germania  pentru specializare şi internaţi în lagăre de prizonieri după23 august 1944,  prizonieri din luptele ulterioare actului de la 23 august şi legionari.

Instrucția unităților s-a făcut la centrul Döllersheim, la 90 km nord-vest de Viena.

Șeful armatei naționale era Generalul Platon Chirnoagă, ministru de Război în guvernul de la Viena, avându-i colaboratori pe lt. col. Ciobanu, pe col. Alexandrescu şi comandorul Bailla.

Prin negociere, șeful operativ al diviziei românești în pregătire urma să fie un ofițer german, pentru pentru o mai bună comunicare cu liniile frontului.

Primul comandant al diviziei a fost col. Alfred Ludwig, care a fost înlocuit în ianuarie 1945  de col. Fortenbach.

 

Constituirea unui contingent militar apt de a lupta împotriva Coaliţiei Naţiunilor Unite a fost al doilea obiectiv major al guvernului naţional de la Viena.

Contingentul – de fapt, aproape două regimente – a primit titlul de Armata Naţională.

Armata Naţională a luptat pe frontul polonez sub conducerea generalului Platon Chirnoagă obţinând mici succese împotriva sovieticilor. Armata Naţională era inclusă în unităţile Waffen SS.

Profitând de fricţiunile apărute în desfăşurarea acţiunilor militare de pe frontul răsăritean, între sovietici şi români, germanii s-au gândit că o atragere a generalului Gheorghe Avramescu prin şeful Grupului Etnic German din România, Andreas Schmidt de partea guvernului de la Viena şi Armatei Naţionale pot bulversa operaţiunile ducând spre o contra-lovitură la efectele celei de la 23 august 1944.

Planificatorii şi executanţii n-au ţinut cont de forţa adversarului şi de rapiditatea cu care se schimbau liniile de front, în defavoarea lor. Mare parte din românii înregimentaţi în Armata naţională a pierit pe frontul din Polonia, supravieţuitorii luând calea exilului, în Occident.

Guvernul Naţional de la Viena a funcţionat până pe 12 mai 1945, când sediul Radio Donau din Munţii Alpi a fost cucerit de Aliaţi, iar legionarii nu au mai emis comunicatele către ţară.

AUDIO: Istorica, ediţia din 3 septembrie 2018

Regia de montaj : Jeanine Georgescu şi Cătălina Popescu

Regia de emisie: Valentin Ciobanu şi Costin Iorgulescu

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro 


Etichete guvern naționalVienaMișcarea legionarăHoria SimaGermania nazistăItaliaMussoliniSaloArmata NaționalăURSS23 august 1944contra/loviturăWaffen SSpropagandăopozițieanticomunismRadio Donnauinformații

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live