Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Un august înfierbântat

Invitaţi : prof. univ. dr. Constantin Hlihor - Universitatea creştină "Dimitrie Cantemir" prof. univ. dr. Cristian Troncotă - Academia Naţională de Informaţii.

Un august înfierbântat
Fostul stadion 23 august în timpul sărbători Zilei Naţionale din 1986. Foto: Arhivă Agerpres.

Articol de George Popescu, 23 August 2011, 11:19

Poziţia strategică a României în timpul ultimei conflagraţii mondiale a fluctuat de la foarte importantă până la secundară sau ieşită din calculele strategilor militari. Evenimentele de la 23 august constituie un final aşteptat pentru puţini oameni, fie decidenţi politici, fie agenţi secreţi. Ceilalţi nu ştiau aproape nimic despre ceea ce se pregătea în această parte de lume.

Trei filiere româneşti au făcut eforturi dramatice pentru a scoate ţara din grupul Axei (Germania - Italia/ pana in 1943 - Japonia). Demersuri diplomatice şi de tatonare din partea Guvernului român condus de mareşalul Ion Antonescu, o alta ce ţinea de eforturile opoziţiei condensate în jurul PNŢ şi a liderului său Iuliu Maniu, a treia , o reţea a funcţionarilor din Ministerul de externe susţinută de Serviciul Special de Informaţii(SSI)

După unele surse istorice, diligenţele întreprinse de guvern au fost mai avansate, însă cercetarea istorică a dezvăluit că jocul practicat de Aliaţi avea mai multe sensuri. Dacă în 1943, şansele pentru un armistiţiu între România şi Aliaţii (SUA, Marea Britanie şi URSS) erau maxime, la 23 august acestea şi-au pierdut din amplitudine, Peninsula Balcanică aparţinând unui plan secundar, în aria de jurisdicţie a unuia dintre aliaţi - URSS, dar şi a sistemului militaro-politic reprezentat de această alianţă.

Gruparea Palatului formată din oameni politici tineri din partidele istorice împreună cu Suveranul - Regele Mihai I - a decis întoarcerea armelor. O schimbare politică şi militară care a scurtat războiul din Europa cu cel puţin şase luni , însă a lipsit România de un acord cu Aliaţii, în consecinţă cu URSS. Acesta a venit mult mai târziu, la 12 septembrie, în condiţii umilitoare, cu pierderea a 150 de mii de militari, prinsi între frontul german şi cel sovietic, cu dezarmarea restului trupelor şi cu comandă militară sovietică asemenea unei ţări învinse.

PCR din România a fost reprezentat în actul de la 23 august de Lucreţiu Pătrăşcanu, un burghez prin definiţie şi Emil Bodnăraş, un fel de eminenţă a nucleului comunist acreditat astăzi ca agent român trimis ca “ilegal” la şcoala de spionaj sovietică a GRU - "Directoratul principal de spionaj" al Armatei Roşii.

Rolul lor a fost important în evoluţia realizării planului, însă nu la dimensiunea acordată de regimul comunist după război.

Operaţiunea Autonomus - parte a planului aliat “Bodyguard” s-a constituit într-o intoxicare masivă a spionajului german, indicând acestora intenţia unei debarcări aliate la Salonic pentru a camufla debarcarea originală, reală în Normandia, Franţa. Agenţii britanici s-au adaptat situaţiei şi au sprijinit opoziţia politică împotriva mareşalului Antonescu, neutralizând un adversar din luptă.

Detalii privind semnificaţia actului de la 23 august se regăsesc în cuprinsul fişierului sonor, în condiţiile în care şi astăzi asupra acelor evenimente planează misterul.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 22 august 2011


Contribuţii editoriale: - dl. prof. univ. Valeriu Râpeanu despre “efectul 23 august” în literatura postbelică. Un interviu de Eugen Coroianu.

- col. Traian Borcescu din SSI despre actul de la 23 august, intervievat în anul 1994 de Mariana Conovici de la Centrul de istorie orală “Gheorghe I. Brătianu” al SRR.

Mulţumiri deosebite doamnei Virginia Călin, redactor la Centrul de istorie orală al Radiodifuziunii Române.

Consultant ştiinţific : drd. Olga Sandu

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare la adresa : www.romania-actualitati.ro.

Audio:

„Desprinderea. Aprilie 1964”
Istorica 22 Aprilie 2024, 23:25

„Desprinderea. Aprilie 1964”

Invitaţi: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS; dl. prof. Vasile Buga, cercetător asociat al INST, fost diplomat

„Desprinderea. Aprilie 1964”
„Basarabia 1917-1919”
Istorica 15 Aprilie 2024, 21:56

„Basarabia 1917-1919”

Invitat: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător istoric şi istoric al Muzeului judeţean Giurgiu, „Teoharie Antonescu”

„Basarabia 1917-1919”
„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”
Istorica 08 Aprilie 2024, 22:37

„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”

Invitaţi : dl. Alexandru Armă, istoric militar şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor al evenimentelor

„Bucureşti 4 aprilie 1944, revizuit şi adăugit”
„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
Istorica 01 Aprilie 2024, 22:33

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”

Invitaţi : dl. dr. Ion Constantin, cercetător al INST, dl. prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Suceava, dl. Vasile Ilica, martor...

„Crimele de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
Istorica 01 Aprilie 2024, 10:24

„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941

Invitați: Ion Constantin, Mihai Iacobescu, Vasile Ilica.

„Istorica”: Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941
„Povestea unei enciclopedii”
Istorica 25 Martie 2024, 22:28

„Povestea unei enciclopedii”

Invitaţi: dl. prof. univ. dr. Ion Solcanu, preşedinte al Secţiei Istorie-Arheologie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din...

„Povestea unei enciclopedii”
Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
Istorica 18 Martie 2024, 21:46

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)

Invitat: dl. conf. dr. Ion Cârja – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
„Bucureşti, februarie 1954”
Istorica 11 Martie 2024, 21:33

„Bucureşti, februarie 1954”

Invitaţi: dl. Alexandru Armă, cercetător istoric şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor ocular

„Bucureşti, februarie 1954”