Mihai Rotariu (DNSC) despre tentativele de fraudă prin telefon

Directoratul Național de Securitate Cibernetică atrage atenția în legătură cu înmulțirea tentativelor de fraudă prin telefon și recomandă să nu fie furnizate date confidențiale. Infractorii cibernetici sunt din ce în ce mai convingători. Ei pot pretinde că sunt de la bancă, de la poliție sau că sună din partea altor instituții sau autorități pentru a câștiga încrederea. Scopul lor este să te manipuleze prin activarea unui sentiment de urgență și frică, pentru a te convine să le oferi date sensibile sau să transferi bani în conturi controlate de ei.
Cei din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică ne reamintesc că nicio instituție legitimă nu va solicita date de autentificare sau coduri de securitate, cum ar fi codul CVV, de pe card. Dar aflăm mai multe acum de la invitatul "Apelului matinal, expertul în securitate cibernetică, Mihai Rotariu, manager comunicare, marketing și media la DNSC. Bună dimineața! Bună dimineața!

Bună dimineața! Mulțumesc de invitaţie!

Mulțumim că aţi acceptat-o! Spuneam noi mai devreme, infractorii ciberneci sunt din ce în ce mai convingători. Asta înseamnă că noi suntem din ce în ce mai naivi?

Poate să însemne și asta sau suntem din ce în ce mai impacientați și tindem să interacționăm, în general, când vine vorba de telefon, destul de impulsiv, în special pentru că am fost cumva "dresați" și de rețele sociale să interacționăm în acest mod, să procesăm foarte multă informație într-un timp foarte scurt fără să analizăm prea mult informația respectivă.

Da, interesant verbul 'dresați'. Avem blogger, avem vlogger, avem phishing, mai nou avem și vishing. Ce este și cum funcționează?

Da, vishing practic este o formă de phishing care se întâmplă prin voce, prin telefon sau prin apeluri care sunt efectuate de pe anumite platforme de mesagerie.

Și la ce trebuie să fim atenți? Cum arată și ce implică tipologia fraudei?

În general, la fel cum am creat și scenariul pentru acel clip de conștientizare, vedem că, practic, infractorii sună la telefon potențiala victimă și se deghizează fie în anumite companii cunoscute, în general bănci, dar și branduri cunoscute în România, din partea unor autorități sau instituții publice, inclusiv din partea poliției sau a DNSC, și ne furnizează de obicei o poveste, ne furnizează un scenariu prin care, prima dată, primul lor obiectiv este să activeze emoția pe noi și, în general, să activeze o emoție negativă.Spre exemplu, eşti sunat din partea unei bănci, din partea unui reprezentant al unei bănci care îţi spune că există nişte suspiciuni de fraudă pe contul tău şi este neapărat necesar să-ţi transferi toţi banii, ca să nu-i pierzi, într-un cont securizat. De obicei, acel cont securizat este un cont în criptomonedă. Şi eşti totodată anunţat că vei fi apelat şi din partea poliţiei, care îţi va da mai multe detalii. Desigur, tot aceiaşi atacatori te sună ulterior şi-ţi spunn că sunt din partea poliţiei şi te conving că totul este legitim şi trebuie să faci acele acţiuni. Deci vorbim despre generarea emoţiei, după de un alt element comun la toate aceste scenarii de fraudă, şi anume urgenţa, totul trebuie să se întâmple acum, ca să nu-ţi pierzi banii sau să nu-ţi închidă contul.

Da, şi să ai timp să reflectezi, până la urmă, foarte mult, să procesezi.

Asta este principala problemă, pentru că noi trebuie să realizăm că acest lucru este posibil, în primul rând, ca cineva să te sune din partea unei autorităţi sau din partea unei entităţi, dar să nu fie persoana legitimă în spatele apelului respectiv, deci trebuie să fim răbdători, vigilenţi şi să facem verificările de rigoare în momentul în care în special cineva ne solicită date, pentru că la fel cum am spus şi în clip, la fel cum am spus și în comunicările noastre, nicio autoritate, nicio entitate din România nu îți va solicita astfel de date sensibile prin telefon și sub nicio formă să faci transferuri bancare, de exemplu.

Și ce facem într-o astfel de situație? Luăm noi la întrebări persoana respectivă? Și de ce criptomonedă, iarăși interesant? Da, cum ar trebui să reacționăm înainte de toate?

În principal, cum spuneam, trebuie să fim vigilenți și să punem întrebările de rigoare interlocutorului respectiv, să facem anumite verificări. În principal, putem să închidem apelul dacă avem niște suspiciuni și să contactăm entitatea în numele care a fost efectuat acel apel pe un canal de comunicare oficial. Intrăm pe site-ul respectiv și vedem care sunt numerele de telefon la care îi putem apela sau canalele de comunicare în care noi putem să vorbim cu cineva de la suport, să cerem mai multe detalii. Desigur, când vom contacta entitatea respectivă, sută la sută cei de acolo vor explica potențialei victime că a fost un scenariu de fraudă. Totodată, niciodată, dar niciodată să nu oferim date sensibile la cerere prin telefon, chiar dacă ni se spune că la celălalt capăt al firului este cineva din partea unei autorități, a unei instituții publice sau din partea unei entități care oferă un anumit serviciu. Nu este o practică curentă în România și în general în lume să ceri date sensibile la telefon sau să ceri efectuarea unor tranzacții bancare la telefon. În momentul în care se întâmplă cele trei elemente, în primul rând generarea emoției, apoi urgența și solicitarea de date, trebuie să fim conștienți că cel mai probabil vorbim la capătul celălalt cu un infractor și atunci va trebui să închidem apelul și să facem mai multe verificări și eventual să anunțăm și autorităţile, chiar şi DNSC, despre acea poveste pe care ne-au servit-o atacatorii, ca noi, ca directorat, mai departe să avertizăm şi ceilalţi utilizatori.

De ce transfer în criptomonede? E o nouă găselniță a escrocilor?

Da, criptomoneda, din păcate, are o trasabilitate mai neclară. E foarte greu să urmărești banii pentru ca să găsești infractorii, să găsești atacatorii. Și de aceea au fost cazuri în care persoanele, potențialele victime au extras bani fizic din conturile lor, s-au dus și și-au scos de la bancomat toți banii și i-au depus într-un alt bancomat în criptomonedă și i-au transmis chiar în contul atacatorilor. Deci vă dați seama, au făcut tot acest efort, panicați fiind că își pot pierde toți banii din contul bancar. Dar trebuie să știm că asta este o practică folosită de atacatori și dacă se întâmplă un astfel de scenariu, dacă se întâmplă o astfel de cerere la telefon, trebuie să evităm pe cât posibil să ne emoționăm și să facem astfel de pași greșiți.

Uitați, am primit un mesaj de la un ascultator, stați puțin să-l găsesc așa, ca lumea. De unde știe persoana care ne sună că am cont în bancă?

În general pot merge și pe presupuneri. În general cam orice utilizator are un cont bancar și atunci ei merg pe procente. Deci încearcă să efectueze astfel de apeluri, ne servesc același tip de poveste, în unele cazuri se potrivește, de cel mai multe ori se potrivește, în altele cazuri nu se potrivește, dar ei nu au nimic de pierdut, doar au efectuat un apel, au pierdut un minut sau câteva minute vorbind la telefon cu o potențială victimă care nu se potrivea pe acel scenariu.

Spuneați că DNSC a lansat și un clip de conștientizare a pericolelor care apar online, unde poate fi găsit?

Acest clip se poate regăsi pe toate canalele noastre de comunicare, pe toate canalele noastre de social media și dorim să facem un apel la audiența dumneavoastră, și la dumneavoastră, și dorim să mulțumim totodată și presei din România că a propagat acest clip de conștientizare pentru că ne dorim să ajungă la o audiență cât mai mare, este un clip care se adresează tuturor tipurilor de utilizatori, indiferent de expertize, de vârstă, de gen din România.

Mulțumim pentru toate aceste detalii, pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost expertul în securitate cibernetică Mihai Rotariu, manager comunicare, marketing și media DNSC.