GPS-ul, generaţia "Hansel şi Gretel" şi omul peşterilor
Mai mulţi cercetători explică, în cotitdianul britanic The Telegraph, că folosirea frecventă a GPS-ului poate duce la pierderea simţului direcţiei, la ceea ce au numit "capacitatea de om al peşterilor."
Articol de Ioana Dogaru, 21 Aprilie 2011, 16:25
Se pretinde că şoferii care folosesc GPS-ul în maşină pentru a-şi găsi drumul în locuri necunoscute îşi neglijează "capacitatea de om al peşterilor" şi nu ajung să se familiarizeze cu un teren nou, scrie cotitdianul britanic The Telegraph.
Cercetările au arătat că creierul uman foloseşte instantanee vizuale de locuri noi pentru a crea o hartă mentală dintr-un teritoriu neexplorat anterior.
Doctor Rosamund Langston este un lector în ştiinţe neurologice comportamentale la Universitatea din Dundee şi Universitatea norvegiană de Ştiinţă şi Tehnologie, care a efectuat un studiu despre "simţul înnăscut al direcţiei".
Doctor Rosamund Langston a spus că folosirea unor soluţii hi-tech de cartografiere va afecta capacitatea unui om de a se orienta într-un traseu.
Atunci când şoferii ajung dependenţi de GPS şi nu îşi iau niciun fel de punct de reper bazându-se doar pe indicaţiile computerizate, se poate ajunge într-o situaţie denumită Hansel şi Gretel, în care oamenii nu mai reuşesc să se orienteze în spaţiu, potrivit dr. Langston.
Ea susţine că este o diferenţă majoră între a primi indicaţii şi a-ţi găsi drumul.
"În principal pentru că, în ascultarea unei voci monotone care vă spune pe unde trebuie să mergeţi nu este echivalent cu dobândirea cunoştinţelor teritoriale.
