Gigantul financiar Citigroup a anunţat că recentul atac informatic asupra bazelor sale de date a fost realizat din zona Europei de Est.

Atacatorii au reuşit să ocolească sistemele de securitate informatică şi să fure date confidenţiale privind tranzacţiile financiare a peste 200.000 de clienţi ai grupului internaţional.

În ultimele luni atacurile informatice par să fi crescut în amploare, printre ţinte numărându-se FMI sau companii importante, precum Sony, Honda, Nitendo sau chiar Google.

Atacurile informatice nu sunt o noutate, acestea apărând încă de la începuturile utilizării calculatoarelor şi a reţelelor de comunicaţii.

Motivaţia atacatorilor era fie obţinerea unor beneficii, fie teribilismul, mai precis, demonstrarea cunoştinţelor informatice şi a inventivităţii prin penetrarea unor sisteme de securitate.

Faza teribilistă a atacurilor pare însă să fi intrat în istorie

Mizele actuale sunt sume importante de bani sau promovarea intereselor unor grupuri şi chiar state.

Varujan Pambuccian, deputat, membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor susţine că zona aceasta s-a dezvoltat, în special în zona grupurilor anarhiste, grupurilor teroriste, grupurilor chiar a statelor care duc un anumit tip de politică, "dar nu au bani suficienţi pentru a dezvolta un armament scump şi care să producă distrugere directă, fizică, cu toate că şi un atac informatic poate să producă asemenea distrugeri".

Cât de reale sunt astfel de ameninţări informatice este dovedit de avertizarea Pentagonului, care a anunţat recent că le-ar putea considera acte de război.

Pentagonul a avertizat că nu exclude un răspuns militar în cazul în care atacurile ar pune în pericol funcţionarea unor reţele, precum cele de comunicaţii, energie sau transport.

În linii generale, atacurile periculoase pot fi împărţite în două categorii, spune directorul tehnic al companiei GECAD, Alexandru Molodoi.

"Sunt atacuri prin care se obţin date confidenţiale şi atacuri prin care se imobilizează un astfel de sistem informatic, aşa-numitele "denial-of-service" sau "distributed denial of service", ceea ce înseamnă că mai multe calculatoare, calculatoare infectate în cele mai multe cazuri în cele mai multe cazuri, atacă un astfel de sistem din diferite puncte ale lumii, făcându-l pe acesta să nu mai poată răspunde cererilor legitime venite de la utilizatorii reali", a declarat Alexandru Molodoi.

Chiar dacă în relatările de presă persoanele descrise în mod greşit ca hackeri sunt prezentate ca având competenţe deosebite, experţii în sisteme informatice susţin că nu este extrem de dificilă realizarea unor astfel de atacuri.

Cei interesaţi, aşa-zişii hackeri, se organizează prin internet şi utilizează programe informatice concepute special pentru găsirea şi exploatarea breşelor de securitate a reţelelor.