50 de ani de la cucerirea Lunii

20 iulie 1969, zi în care omenirea făcea un pas uriaş, o zi în care ideile science fiction deveneau realitate, ziua în care primii oameni au ajuns pe Lună, după o călătorie de peste 380.000 de kilometri prin spaţiu.

O performanţă nedepăsită încă, acum la 50 de ani de la acel moment, cu un impact tehnologic şi cultural enorm.

Cucerirea Lunii a fost urmărită în direct la televizor sau la radio de peste 500 de milioane de oameni, inclusiv în România, transmisie care a constituit ea însăşi o performanţă tehnologică pentru acea vreme.

Modulul lunar a aselenizat la ora 20:17:40 UTC, timpul universal coordonat, în zona numită Mare Tranquillitatis.

Neil Armstrong a coborât pe suprafaţa lunară şase ore şi jumătate mai târziu, sub privirile a peste 500 de milioane de telespectatori de pe tot globul.

A rostit apoi probabil unele dintre cele mai cunoscute cuvinte din istorie: "Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire".

Edwin Buzz Aldrin a devenit, după câteva minute, cel de al doilea om care a păşit pe Lună.

Decupată în episoade ca într-un foileton, misiunea lunară a fost relatată timp de opt zile de televiziunile din lumea întreagă - 3.500 de jurnalişti acreditaţi la Huston şi 36 de posturi de televiziune.

Punctul culminant a fost reprezentat de o transmisiune în direct de 31 de ore în SUA, care a relatat primii paşi făcuţi de un om pe Lună.

Niciodată transmisia de date prin satelit nu fusese atât de performantă, iar imaginile au fost difuzate în lumea întreagă, inclusiv în România, mai puţin în China şi în unele zone din fostul bloc sovietic.

În SUA aniversarea a 50 de ani de la lansarea în spaţiu a misiunii Apollo 11 este marcată, între altele, prin expunerea costumului spaţial purtat de astronautul Neil Armstrong în timpul misiunii către Lună, pentru prima dată în ultimii 13 ani la Muzeul Aerului şi Spaţiului din complexul Smithsonian.

În România, o placă memorială dedicată misiunii Apollo 11 a fost dezvelită, zilele trecute, pe esplanada Bibliotecii Centrale de la Universitatea Politehnică Bucureşti de Agenţia Spaţială Română.

Placa memorială îi înfăţişează pe cei trei astronauţi ai misiunii Apollo 11: Neil Armstrong, Edwin Buzz Aldrin şi pilotul Michael Collins.

Cu toate progresele tehnologice din ultimele decenii, oamenii nu au mai reuşit să ajungă pe Lună din anul 1972. În total pe Lună au fost 12 astronauţi graţie programului Apollo, cel mai ambiţios din istoria spaţială. NASA, în colaborare cu mai mulţi parteneri internaţionali, printre care şi Agenţia Spaţială Europeană, îşi propune să trimită din nou oameni pe Lună în anul 2024.

Programul Artemis urmareşte să deschidă calea unei prezenţe umane pe termen lung pe satelitul natural al Pământului şi posibilitatea de explorare comercială a Lunii, inclusiv prin intermediul zborurilor private.

Radio România a fost printre posturile din întreaga lume care au transmis în direct cucerirea Lunii. În studiou au fost atunci Catinca Ralea şi Ion Ghiţulescu, alături de fizicianul şi astronomul Ion Pascaru.