Ministrul justiției: Responsabilitatea pentru aplicarea corectă a legii o au magistrații

Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Curtea Constituțională a României a amânat pronunțarea deciziei după sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu noul proiect al guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Judecătorii de la Instanța Supremă consideră că proiectul îi discriminează pe magistrați în privința dreptului la pensie și încalcă independența justiției.

Aceeași Curte Constituțională a României a respins și sesizarea AUR pe proiectul legislativ care prevede creșterea taxelor locale de anul viitor. Sunt multe teme de discuții alături de invitatul "Apelului matinal", ministrul Justiției, Radu Marinescu. Bună dimineața!

Bună dimineața!

Înainte de toate să ne referim la prima temă. Contestația, sesizarea vizând legea de care aminteam, "rezervată magistraților", fusese trimisă încă din septembrie. Curtea a admis o parte dintre obiecții inițial, ce s-a schimbat și la ce să ne așteptăm în 28 decembrie?

Curtea a admis în prima examinare de fapt o singură obiecțiune și aceea de natură extrinsecă. Este vorba de faptul că s-a apreciat că nu a așteptat Guvernul un interval de timp de 30 de zile, prevăzut de lege pentru că CSM să formuleze avizul său de natură consultativă. Între timp, proiectul de lege a suferit o modificare mai semnificativă și anume, și în urma discuțiilor care s-au purtat cu reprezentanții puterii judecătorești, sub patronajul inclusiv a domnului președinte Nicușor Dan, s-a ajuns la concluzia că perioada de tranziție, până la vârsta de 65 de ani de pensionare, ar trebui prelungită de la 11 la 15 ani și aceasta este modificarea cea mai importantă. Acum, legea ajunge iarăși la examenul de constituționalitate. În esență, criticile sunt aceleași, ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție în numele sistemului judiciar, și vom vedea, pentru că am avut o amânare deocamdată, vom vedea dacă Curtea va analiza și criticile substanțiale, criticile intrinseci care privesc conținutul efectiv al acestei legi.

Și ce efecte credeți că va avea?

Sigur, orice lege, mai devreme sau mai târziu, poate ajunge la un examen de constituționalitate. În esenţă, există libertatea legiuitorului, fie Guvern, prin acest mecanism al asumării răspunderii, fie Parlament, de a edita un act normativ. Curtea Constituţională vede doar dacă este în acord cu principiile fundamentale ale Constituţiei. Ca efecte, putem discuta de două mari ipoteze. Ipoteza în care constituţionalitatea va fi considerată şi atunci vom închide acest capitol de discuţii, de preocupări legitime ale societăţii de altfel cu privire la o formă a justiţiei socială şi, sper eu, vom obţine şi fondurile europene. Dacă va fi o declaraţie de neconstituţionalitate, vom vedea dacă e totală sau parţială, vom vedea dacă sunt anumite aspecte care pot fi corectate şi vom vedea cum ajungem la finalitate, şi anume un instrument legal care să poată să fie şi aplicat.

28 decembrie, şi vom afla dacă telenovela continuă. Şi acum, cealaltă temă legată de decizia Curţii Constituţionale a României privind măsurile de redresare şi eficientizare a resurselor publice. Practic, ce urmează după această hotărâre?

După o hotărâre de constituționalitate urmează...

Se pune în practică?

... o aplicare. Da. Evident, o lege care a fost adoptată și a trecut și de examenul de constituționalitate se va pune în practică. Aceasta ar fi finalitatea.

Ieri a făcut vâlvă o anchetă de presă care a prezentat un număr de cazuri din anchetele anticorupție ce vizează activitatea unor magistrați. Toată lumea a avut declarații, inclusiv președintele României, Nicuşor Dan. Ce credeți că va urma?

Orice investigație jurnalistică trebuie analizată, rolul mass media este să aducă în atenția publică aspecte pe care le consideră relevante și care reflectă și preocupări ale societății, ale opiniei publice și evident că aceste aspecte trebuie să fie avute în vedere. Trebuie luate, în situațiile complete care ar fi identificate și ar fi și însoțite de elemente de substanță care arată că ceva nepotrivit s-a întâmplat acolo, trebuie luate și măsuri. Am parcurs acest documentar, el are în vedere ipoteze de, să zic așa, presupusă manipulare a justiției în anumite cazuri, iar responsabilitatea pentru aplicarea corectă, deplină, imparțială a legii o au magistrații, pentru că, așa cum ați amintit chiar în debutul discuțiilor, independenţa justiţiei este apărată, iată, cu atâta fermitate. Or, independența magistratului înseamnă că el este scutit de intervenții politice, de intervenții din afara sistemului. Este un autoreglaj pe care sistemul judiciar îl are în conformitate cu legile recent adoptate de România. Este de spus faptul că legislația cu privire la CSM, cu privire la organizarea judiciară, cu privire la statutul magistratului, datează din 2022, este o legislație apreciată de către Comisia Europeană ca fiind una în conformitate cu standarde europene și, mai mult decât atât, a fost înscrisă ca jalon în PNRR și chiar acum, în viitorul foarte apropiat, România va depune a patra cerere de plată pentru a obține și banii europeni, deci avem un cadru legal. În acest cadru legal, magistrații trebuie să funcționeze cu respectarea strictă a principiilor și a dispozițiilor legale și atunci eu spun că dacă...

Pe dumneavoastră...

Vă rog, vă rog!

Pe dumneavoastră, personal, v-a frapat vreun amănunt din această investigație a celor de la Recorder?

Sunt anumite susțineri care, repet, trebuie să fie verificate. Sunt anumite susțineri punctuale cu privire la o serie de cazuri și aici trebuie să precizez, pentru că este onest și corect din partea mea să discut în limitele de competență pe care eu le am ca ministru al Justiției și dumneavoastră știți foarte bine că ministrul Justiției nu intervine în cauze și nu poate da, Doamne ferește, indicații procurorilor sau judecătorilor cum anume să abordeze un caz concret. Și atunci, dacă se invocă faptul că anumite cazuri ar fi fost deturnate, să zicem, de la o finalitate firească, dacă se invocă așa ceva, atunci există instrumente legale, există instituții, există Inspecție Judiciară, există CSM, există chiar și parchete dacă se invocă anumite lucruri care să fie de natura criminalității, care trebuie să investigheze aceste chestiuni. Evident că orice problemă ridicată nu poate rămâne fără un răspuns, e foarte corect acest lucru. Pe de altă parte, se discută chestiuni care țin de o evoluție a legislației și aici, dacă îmi permiteți, foarte pe scurt, aș atrage atenția asupra unei chestiuni, legate de această prescripție a răspunderii penale care a condus la stingerea acțiunii penale în foarte multe cazuri.

Cazuri răsunătoare.

Cazuri răsunătoare și mai puțin răsunătoare. Este o problemă care pleacă din calitatea legislației și de aceea eu am accentuat, în mandatul meu de un an de zile până acum, că trebuie să fim foarte atenți la modul în care legiferăm, pentru a avea norme constituționale. În cazul prescripţiei, dispozițiile din Codul Penal adoptate în 2014 au fost, după un timp semnificativ, declarate neconstituționale, ceea ce a bulversat jurisprudenţa și a atras, iată, o aplicare a legii care s-a făcut, la un moment dat, în conformitate cu Codul Penal, după care în conformitate cu deciziile Curții Constituționale, care practic extrăgeau o formă a prescripției din dispozițiile penale. Și uitați-vă unde am ajuns și cetăţenii, pe bună dreptate, societatea exprimă îngrijorări, pentru că nu mai înțeleg de ce se întâmplă aceste lucruri. Deci o componentă foarte importantă este responsabilitatea în modul în care legiferăm, mai ales că și acum discutăm, iată, de examene de la Curtea Constituțională și de posibile, eu știu, situații mai neplăcute în care anumite legi să fie declarate neconstituționale. Apoi discutăm de responsabilitatea judecătorului imensă în fața speței pe care o are de soluționat. Acolo, trebuie să fie la înălțimea statutului pe care societatea i-l dă, pentru că iată, au un statut generos pe care toți cetăţenii îl apreciează ca fiind unul, repet, generos, dar trebuie să fie și responsabil. Dacă nu este responsabil, în lege sunt prevăzute abateri disciplinare, care trebuie să fie stabilite în mod corect de către autoritatea judiciară și de către CSM, garantul independenței justiției, cum scrie în Constituție, pentru că ei au, conform legii, și această responsabilitate.

E adevărat. E o expresie în fotbal, "tu centrezi, tu dai cu capul", dar în fine, nu vreau să fac și alte comentarii. Știți ce nu înțelege lumea, cel puțin... m-am uitat și eu la documentarul celor de la Recorder, cu o singură excepție, de ce declarațiile vin după ce oamenii, magistrații, judecătorii, procurorii au ieșit din sistem?

Bun, eu am observat ieri... Vă mărturisesc că sunt foarte preocupat de orice chestiune care privește justiția și am făcut tot ce a ținut de mine să urmăresc documentarul Recorder, deși sunt plecat din țară pentru întâlniri cu miniștrii Justiției din Uniunea Europeană și Consiliul European, dar m-am uitat la documentar și m-am uitat și la reacțiile publice și am văzut și reacția domnului președinte care, în mod legitim, ridică îngrijorările societății, să spun așa, dar spune o chestiune foarte interesantă: magistrații trebuie să iasă, magistrații trebuie să spună dacă este ceva în neregulă, magistrații sunt cei care, până la urmă, aleg CSM și toate structurile respective și, cum spuneţi şi dumneavoastră, de ce se așteaptă o ieșire din sistem și, haideți să fim onești, o ieșire destul de timpurie, la 50 de ani, după care încep să vorbească? Da, e legitimă întrebarea dumneavoastră, dacă sunt și sunt probleme în sistem, de ce cei care sunt implicați în mijlocul acestor probleme nu vorbesc despre ele și de ce nu identifică soluțiile care ar fi oportune pentru a le corecta? Că există soluții legislative, și aici ne putem asuma să corectăm, dar părerea mea este că marea soluție este în interiorul sistemului și în interiorul nostru al fiecăruia. Cum ne raportăm față de anumite probleme, pentru că în orice domeniu există probleme, și ce facem personal fiecare dintre noi ca să le rezolvăm. Și aici întrebarea dvs rămâne: ce fac și cum fac ca să rezolve acele probleme care încă mai există.

Mai avem o singură întrebare, domnule mnistru. USR, înțelegem că vrea să vă cheme în parlament, la "Ora guvernului", pentru a da explicații după publicarea acestei anchete de presă. Veţi merge?

Da, bineînțeles, sunt colegii mei parlamentari, orice dezbatere în societate despre situația din orice domeniu este binevenită. Aș vrea să vă spun că Ministerul Justiției aplică un program de guvernare pe care l-am făcut împreună cu colegii, inclusiv cu colegii de la USR, am stat ore întregi să discutăm cum anume putem să modernizăm sistemul păstrând ceea ce România a obținut până în momentul de față ca progres în justiție, pentru că eu încerc și voi încerca întotdeauna să fiu un om echilibrat și să văd nu doar umbrele, dar și luminile. România a evoluat judiciar, să știți, s-a ridicat mecanismul MCV, apoi au fost niște rapoarte de țară care se fac în logica "rule of law", un mecanism al Uniunii Europene pentru a analiza în fiecare țară, cum spune, sistemul de drept, și avem aspecte pozitive care au fost evidențiate. Dar sunt și probleme pe care trebuie să le corectăm împreună, și împreună nu înseamnă doar cei din Ministerul Justiției, care au competențe limitate de lege, dar și parlamentari, dar și societate civilă, toți împreună. Şi atunci eu consider că o dezbatere și o discuție este absolut binevenită, mă voi prezenta cu tot ceea ce Ministerul Justiției a făcut în acest an și vă asigur că am făcut foarte multe lucruri pe foarte multe coordonate, nu doar legislative, dar și de avizare pentru un volum imens, imens de acte normative care sunt adoptate de către guvern în această perioadă, am transpus și transpunem directive europene, am făcut progrese în ceea ce privește aderarea la OCDE - un obiectiv fundamental al României care ne va aduce un standard superior de apreciere internațională. Cu mare plăcere voi merge să discut cu colegii mei despre toate aceste aspecte și despre ceea ce putem noi, în limitele noastre ca parlamentari, să facem în viitor pentru justiție.

Da, și spunea Daniela, colega mea, ultima întrebare, revin de unde am plecat. Ce se va întâmpla cu banii de la Uniunea Europeană, apropo de decizia care ar putea veni sau nu în 28 decembrie?

Cum spuneaţi şi dvs, sper să avem o finalitate, nu aș numi o telenovelă, dar în fine, e o poveste legată de...

E un serial, oricum...

Da, bun, un serial putem să spunem, să sperăm că serialul are un final fericit.

Pentru România.

Pentru România, bineînţeles, pentru banii europeni, că despre asta discutăm. Jalonul acesta, 215, privitor la pensiile de serviciu, este gestionat de colegii de la Ministerul Muncii şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi sper ca aceştia, prin dialogul pe care îl au cu Comisia Europeană, dacă avem, aşa cum spuneţi, o încheiere a acestui serial, să convingă că România a făcut, chiar dacă în ultimul ceas, dar a făcut acele demersuri necesare şi să obţinbem finanţare europeană, pentru că, după cum vedeţi şi ştim cu toţii, sunt şi momente dificile financiar şi atunci orice sumă de bani acordată României e necesară şi binevenită.

Mulţumim pentru această discuţie, mulţumim pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Şi nu uităm că astăzi, de exemplu, Curtea de Apel Bucureşti organizează pentru prima dată o conferinţă extraordinară de presă. Reacţii au venit din tot spectrul politic, aminteam de declaraţia preşedintelui României, Nicuşor Dan. Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea, spunea că mărturiile din documentarul celor de la Recorder nu sunt susţinute de fapte verificabile şi conţin afirmaţii false. Au avut loc proteste aseară la Bucureşti, dar şi la Cluj-Napoca. Iar premierul Ilie Bolojan a declarat că dacă problemele sistemice din justiţie sunt confirmate, atunci trebuie aduse corecţii de ordin legislativ./editor Florin Lepadatu/