Liderii europeni caută soluţii pentru ieşirea din criză

Întâlnirea programată miercuri seara la Bruxelles, la care liderii europeni încearcă din nou să găsească echilibrul între disciplina necesară pentru depăşirea crizei datoriilor şi măsuri de creştere economică şi creare de locuri de muncă, e o întâlnire informală, după cum spunea şi preşedintele Traian Băsescu ceva mai devreme, la plecarea de pe Aeroportul Otopeni.

O întâlnire care nu se va solda cu decizii, dar care e vitală în perspectiva summitului de luna viitoare.

În scrisoarea de invitaţie pentru întâlnirea din această seară, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, le cere liderilor europeni deschidere spre schimbul de păreri.

O premisă obligatorie, în condiţiile în care statele membre au idei şi atitudini diferite faţă de măsurile propuse la nivel european.

Cuvântul austeritate aproape nu mai e rostit la nivel oficial.

Se vorbeşte despre stabilizare, în paralel cu măsuri de creştere şi creare de locuri de muncă.

Temele evaziuni fiscale şi fraudei, în atenţia PE

Executivul european a propus deja de luni de zile numeroase variante de măsuri menite să sporească investiţiile, funcţionarea pieţei unice, crearea de locuri de muncă sau dezvoltarea anumitor domenii cu potenţial pentru viitor.

Problema ar fi lipsa unanimităţii în Consiliul European, sau pur şi simplu faptul că măsurile aflate la îndemână, în opinia Comisiei, nu se aplică.

Nemulţumirea a fost exprimată în Parlamentul European de comisarul pentru afaceri monetare, Olli Rehn.

"Am cerut statelor membre să acorde Comisiei un mandat de negociere pe tema evaziunii fiscale şi fraudei.

"Trezoreriile naţionale nu îşi mai pot permite pierderi cauzate de evaziune. Două ţări membre au blocat acordarea acestui mandat, costul potenţial e de zeci de miliarde de euro şi nu e singurul exemplu", a declarat Olli Rehn.

Printre propunerile care vor fi analizate în această seară se află introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare - un subiect dificil, după cum spune preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, în scrisoarea de invitaţie la întâlnire.

E vorba apoi de surse de finanţare pentru dezvoltarea economică, mai mulţi bani disponibili pentru Banca Europeană de Investiţii, obligaţiunile destinate proiectelor europene de infrastructură şi poate chiar aşa numitele euro-obligaţiuni, care ar împărţi, în esenţă, responsabilitatea şi riscul între statele participante, o idee respinsă deocamdată de Germania.

O mai bună funcţionare a pieţei unice este altă temă, la fel cum va fi situaţia din Grecia.

Liderii europeni vor încerca să menţină tonul optimist, să respingă abordarea publică a variantei de ieşire a Greciei din zona euro şi e de aşteptat să transmită un mesaj de încredere nu doar către greci şi europeni, ci poate mai ales către pieţele financiare.