Spania, între austeritate şi proteste

Deşi a organizat alegeri anticipate, a restructurat în două ocazii sistemul financiar şi a redus drastic bugetele, Spania se confruntă cu o continuă lipsă de încredere în posibilităţile de a-şi îndeplini deficitul sau de a-şi asana situaţia economică.

În timp ce bursa a căzut vertiginos, IBEX 35 înregistrând mai puţin cu 2,5 puncte, luni, prima de risc a atins un prag neaşteptat, 490 de puncte, pentru că Spania a trebuit să accepte dobânzi foarte mari pentru a se putea împrumuta pe pieţele externe.

Rentabilitatea bonurilor spaniole pentru zece ani a depăşit 6%.

Tensiunile de pe pieţe au fost menţinute de situaţia din Grecia, consideră şi autorităţile de la Madrid.

Ministrul de externe, José Manuel García-Margallo, a declarat luni că ţările din Zona Euro au obligaţii precum disciplina bugetară şi macroeconomică, astfel încât cine aparţine clubului trebuie să îndeplinească regulile acestuia.

Spania prezintă la Bruxelles luni reforma financiară aprobată vineri cu obligaţia pentru bănci de a-şi mări provizioanele şi de a fuziona, precum şi situaţia creată cu banca naţionalizată Bankia.

Bankia a fost şi ţinta "indignaţilor", care împlinesc marţi un an de când au ieşit în stradă.

Luni, înainte de protestul masiv din centrul capitalei, mai mulţi "indignaţi" au intrat în sediul băncii cu pancarte şi strigând lozinci împotriva unei bănci care, spun ei, va înghiţi banii din sănătate şi educaţie alocaţi de la bugetul statului pentru salvarea sistemului financiar.

La fel ca în urmă cu un an, Puerta del Sol din Madrid s-a umplut de "indignaţi" de toate vârstele, indiferent de condiţie socială sau origine.

Majoritatea lor sunt tineri fără nicio speranţă pentru un loc de muncă, revoltaţi din cauza situaţiei economice a Spaniei şi de abuzurile sistemului bancar.

Aşa cum a început, mişcarea continuă să nu aibă lideri şi nu doreşte să fie asociată niciunui partid politic.

Samuel Jurado e unul dintre reprezentanţii ei.

"Trebuie să continuăm lupta. Până acum, cea mai mare parte a muncii noastre a fost să conştientizăm opinia publică de existenţa şi de necesitatea mişcării. Ideile pe care le-am structurat şi le-am transformat în filosofia mişcării trebuie puse acum în practică.

"Cred că acest aspect poate fi trecut la lista a ceea ce am reuşit pe parcursul acestui an", spune Samuel Jurado.