Germania şi Franţa văd diferit gestionarea crizei datoriilor

După prima vizită a noului preşedinte francez efectuată în Germania, luni s-au întâlnit miniştrii de finanţe ai celor două ţări, tot în Germania.

Ministrul francez a expus o poziţie consecventă cu platforma electorală a preşedintelui francez.

Da, Franţa îşi va respecta angajamentele şi va reduce deficitul public sub 3% din 2013.

Dar ministrul de finanţe a fost interesat de măsurile de relansare a creşterii în Europa.

Creşterea competitivităţii, sprijinirea investiţiilor, eventual şi prin împrumuturi din fonduri europene, pentru finanţarea unor proiecte şi taxarea tranzacţiilor financiare.

În poziţiile celor doi miniştri au fost însă multe diferenţe de opinie.

Germania şi Franţa merg la summitul european de la Bruxelles de pe poziţii total diferite în privinţa gestionării crizei datoriilor.

Întâlnirea de luni de la Berlin dintre ministrul de finanţe german, Wolfgang Schäuble, şi omologul său francez, Pierre Moscovici, nu a schimbat nimic.

Aflat la prima sa vizită externă de la preluarea funcţiei, Moscovici a subliniat în capitala germană că Franţa nu renunţă la propunerea de emitere de obligaţiuni europene ca măsură de diminuare a presiunilor exercitate de datoriile uriaşe acumulate de numeroase ţări.

"Pentru noi, aceasta este o idee importantă", a precizat ministrul de finanţe de la Paris după întrevederea cu Schäuble.

Mai mult, Franţa va introduce tema pe ordinea de zi a summitului.

Reuniunea de la Bruxelles are sens doar dacă acolo se poate discuta deschis despre toate problemele, inclusiv despre pachete de creştere pentru ţările aflate în criză, a declarat Moscovici.

Germania nu este de acord cu o creştere economică bazată pe datorii

Germania se opune ferm eurobondurilor, emiterea lor fiind un pas greşit, la momentul nepotrivit, cu efecte nedorite, după cum a arătat secretarul de stat din ministerul german al finanţelor, Steffen Kampeter.

Berlinul nu este de acord nici cu programe de creştere finanţate cu noi datorii, şi nici cu implicarea mai activă a Băncii Centrale Europene în combaterea crizei, aşa cum doreşte noua administraţie de la Paris.

Schäuble şi Moscovici au încercat să scoată în evidenţă şi lucrurile care apropie cele două ţări.

Ei au insistat că o cooperare strânsă pe axa Paris-Berlin este în interesul întregii Europe.

Dacă cele două părţi nu acţionează în aceeaşi direcţie, este greu ca Europa să progreseze, a avertizat ministrul german.

Cei doi şi-au exprimat speranţa că în Grecia va fi instalat un guvern stabil după noile alegeri şi au subliniat că nu vor ca Atena să părăsească zona euro.

Schäuble a insistat că statul elen trebuie să îşi respecte angajamentele de reformă, în timp ce Moscovici a accentuat că eforturile Greciei trebuie recunoscute şi încurajate.

Pe de altă parte, Germania profită indirect de munţii de datorii care împovărează alte ţări europene.

Obligaţiiunile germane, plasamente sigure

Obligaţiunile emise de statul german sunt foarte căutate de investitori, care le consideră plasamente sigure.

Ultima emisie cu termen de 12 luni a adus bugetului federal aproape 3 miliarde de euro, iar cererea în piaţă a fost dublă faţă de ofertă, dobânda la care au fost cumpărate hârtiile de valoare a fost aproape de zero.

Cifre bune pentru economia germană, care a crescut cu 0,5% în primul trimestru din 2012, în special datorită exporturilor şi consumului privat.

Mult timp oaia neagră a economiei, consumul, este în ascensiune în Republica Federală, stimulat de majorările salariale şi de siguranţa locurilor de muncă.

După ce angajaţii din serviciile publice au obţinut recent creşteri salariale de 6,3%, se pregătesc acum cei din industria electrometalurgică cu revendicări similare.

Chiar dacă negocierile sunt dure, patronatele au de unde să plătească.

După mai bine de 10 ani de stagnare, salariile angajaţilor germani au reînceput să crească, un fenomen de care profită cu toţii.

Sporirea consumului contribuie serios la avântul economic al ţării.