Fermierii români încep să intre pe pieţele europene

S-a vorbit frecvent despre potenţialul agricol al României, dar şi despre incapacitatea acestui domeniu de a atrage fondurile europene, atât de necesare dezvoltării unei afaceri profitabile.

Unul dintre avantajele aderării ţării noastre la Uniunea Europeană este protejarea produselor tradiţionale, însă tot forul comunitar este cel care impune şi o serie de restricţii privind exportul de produse alimentare.

Spre exemplu, după nouă ani de interdicţii, abia anul acesta fermierii români au primit undă verde pentru livrările de carne de porc spre piaţa comunitară.

Condiţiile sanitar-veterinare sunt stricte şi mulţi agricultori nu se pot adapta cererilor de pe pieţele occidentale, însă există şi situaţii în care fermierii români au ştiut să facă faţă concurenţei impuse de piaţa europeană.

Fermierii din Transilvania au început deja să vândă brânzeturi pe pieţele din Spania şi Italia, iar acum încearcă să pătrundă şi în ţările nordice.

Ei mizează pe o calitate ridicată a produselor şi pe preţurile relative mici.

Fermierii din Transilvania încep să vândă brânzeturi în străinătate

Deja unii dintre ei au pătruns pe pieţele din Italia şi din Spania, acolo unde sunt comunităţi româneşti numeroase, care le-au uşurat intrarea pe piaţă, însă produsele fermierilor români, precum brânza de burduf ori telemeaua, au ajuns să fie apreciate şi de italieni şi de spanioli.

Acum, unii dintre fermieri au căpătat încredere şi vor să se extindă şi în ţările nordice, spune reprezentantul unei ferme din comuna Unirea, Marius Bâcu.

"Noi am ales să trecem la ferme de la centre de colectare, începând cu august 2009 şi am decis să facem asta ca să putem exporta. Cei care prelucrează materii prime neconforme nu pot exporta în România", spune Marius Bâcu.

Alimente "au o bună calitate"

România are un potenţial mare legat de exportul de produse alimentare de bună calitate, deoarece există o bogată tradiţie în acest sens.

Chiar şi după căderea comunismului, multe familii de orăşeni continuă să practice din pasiune agricultură de subzistenţă, ori să crească un număr redus de animale pentru consumul propriu.

În aceste condiţii, în care o parte a consumului intern este acoperită de producţia de alimente din gospodării, fermele de dimensiuni medii pot să producă pentru export, spune şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Cluj, Grigore Onaciu.

"Încă la noi se practică agricultura de week-end, foarte mulţi dintre noi plecăm acasă, la părinţi şi mulţi se aprovizionează cu alimente sănătoase, direct din fermă şi este un concept nou cumpărarea produselor direct din fermă şi aici mai este o salvare pentru cei care reuşesc să îşi producă singuri sau să se ducă să cumpere la preţuri foarte mici, pentru că preţurile sunt foarte mici direct din fermă", spune Grigore Onaciu.

Statisticile europene arată că multe dintre alimentele produse în România au o calitate peste media europeană, însă ca urmare a dezorganizării care a urmat după căderea comunismului, România nu produce alimente la potenţialul său maxim, mai arată aceleaşi statistici.