Românii, cei mai neîncrezători în siguranţa produselor

România are cel mai mic nivel din Uniunea Europeană al cumpărăturilor făcute pe internet.

Potrivit aşa-numitului tablou de bord al pieţelor de consum, publicat marţi de Comisia Europeană, doar 6% dintre români ar face cu prioritate cumpărături pe internet.

Pe penultimul loc se află Bulgaria cu 7 procente.

Consumatorii din Marea Britanie au cea mai puternică înclinaţie pentru cumpărături online, cu un procent de peste 70%.

În privinţa vânzărilor trans-frontaliere, mai puţin de un sfert dintre comercianţii români, finlandezi sau norvegieni îşi oferă produsele consumatorilor din alte state membre, faţă de aproape jumătate în Luxemburg, Slovenia sau Danemarca.

Drepturile consumatorilor nu sunt "suficient protejate"

Studiul arată că 44 la sută dintre români consideră că drepturile pe care le au în calitate de consumatori nu le sunt suficient protejate.

Cel mai mare procent la această categorie se înregistrează în Bulgaria, 56%.

Studiul, relevant pentru situaţia din 2011, arată că jumătate dintre consumatorii români (51%) cred că un număr semnificativ dintre produse disponibile pe piaţă nu prezintă elementele de siguranţă necesare.

Este cel mai mare grad de neîncredere din Uniunea Europeană.

La polul opus se găseşte Finlanda cu doar 6 procente.

Şi în cazul comercianţilor, românii şi grecii (42%, respectiv 35%) sunt pe primele locuri în privinţa neîncrederii faţă de siguranţa produselor de pe piaţă.

În Estonia, procentul comercianţilor care cred că un număr semnificativ de produse sunt nesigure este de doar 2%.

Situaţia e similară în privinţa siguranţei alimentare: 56 % dintre români consideră că o mare parte a produselor alimentare reprezintă riscuri, pe locul doi se află Lituania, 53 %, urmată de Grecia, 47%.

Doar trei la sută dintre finlandezi cred acelaşi lucruri.

România e pe primul loc şi în privinţa răspunsurilor oferite la această întrebare de comercianţi – 40% dintre aceştia arată o îngrijorare ridicată cu privire la calitatea produselor alimentare.

România se află pe ultimul loc la capitolul "reclamaţii"

La capitolul plângeri adresate vânzătorului, furnizorului sau producătorului, cei mai predispuşi spre a face reclamaţie sunt spaniolii, 93%, urmaţi de danezi, 91%.

Românii se află pe ultimul loc, cu 41%.

Consumatorii din Slovacia, mai arată studiul, sunt cei mai predispuşi la a reclama ceea ce consideră a fi oferte sau reclame frauduloase, italienii se află la polul opus.

În privinţa comercianţilor, cele mai multe reclamaţii ale acestora la adresa altui comerciant sunt aşteptate în Polonia şi România, ambele cu un procent de 41%.

La nivel European, trei sferturi dintre comercianţi consideră că autorităţile monitorizează activ şi iau măsuri de asigurarea a respectării legislaţiei.

Cel mai mare procent se înregistrează în România, 81%.

În 2011, circa trei procente dintre comercianţii europeni au fost avertizaţi de autorităţile din domeniul protecţiei consumatorilor.

Procentul a fost de 9% în Estonia şi 8% în România.

Concluzia generală a ediţia de primăvară a Tabloului de bord al pieţelor de consum arată că în 2011, pentru al doilea an la rând după declinul din 2009, s-au înregistrat îmbunătăţiri în multe ţări ale UE.

Printre indicatorii care măsoară situaţia consumatorilor sunt încrederea acestora în autorităţi, în comercianţi cu amănuntul şi organizaţii ale consumatorilor sau în siguranţa produselor.

Este analizată de asemenea, eficienţa soluţionării diferendelor şi satisfacţia faţă de tratamentul reclamaţiilor.

Consumatorii se bucură de cele mai bune condiţii în Luxemburg, Marea Britanie, Danemarca, Austria, Irlanda, Finlanda, Olanda, Belgia, Germania, Franţa şi Suedia.