Fondul de sănătate "are nevoie de mai mulţi bani"

Nu sunt bani pentru sănătate, iar acolo unde sunt fonduri, gestionarea lor lasă de dorit.

Ne-am obişnuit să auzim asta de la mai toate guvernele care au fost la putere în România.

Discuţii despre banii sănătăţii s-au purtat şi astăzi, la Bucureşti, pe marginea unui studiu comparativ referitor la veniturile şi cheltuielile sistemului de sănătate, în fapt o analiză a ultimilor ani, însoţită însă şi de propuneri şi soluţii.

Documentul, lansat de specialiştii de la Expert Forum arată că pe termen lung Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate are nevoie de mai mulţi bani, care ar putea veni prin creşterea numărului de contributori, dar şi a nivelului contribuţiei, dacă economia se va relansa.

În studiu se apreciază că, anul acesta, veniturile fiscale, programate iniţial pentru fondul de sănătate, nu se vor realiza, iar taxa clawback, intodusă pentru producătorii de medicamente, nu va rezolva singură problemele sistemului, dar, în schimb, ar putea descuraja definitiv investitorii străini din industria farmaceutică.

Expert în analize financiar-fiscale, Radu Comşa, a amintit că, în prezent, în România, şase milioane opt sute de mii de contribuabili finanţează cheltuielile de sănătate pentru nouăsprezece milioane de asiguraţi, şi a prezentat propunerile pentru suplimentarea veniturilor fiscale în sănătate, identificate în studiu.

"Una dintre propuneri este ca să extindem contribuţiile de sănătate, la toate veniturile din pensii, compensând cu ajutoare sociale, ţintite la acele familii de funcţionari, cu venituri reduse. O a doua idee este să avem curajul ca, pe termen mediu, în următorii doi-trei ani, să ajustăm cotele de contribuţii la sănătate", a spus Radu Comşa.

Taxa pentru alimentele de tip fast-food

Fostul ministru, Cseke Attila, a încercat încă de la începutul lui 2010 să introducă o taxă pentru alimentele de tip fast-food, care să susţină financiar programele naţionale de sănătate, dar măsura a rămas la stadiu de proiect.

Atunci erau vizate produsele cu o cantitate prea mare de grăsimi sau zahăr, fiind exceptate carnea, produsele din carne, legumele, fructele, cerealele, şaorma şi pizza.

Şi, tot atunci, patronatele din industria alimentară respingeau această propunere, spunând că măsura va genera o explozie a preţurilor şi concedieri masive în sectorul alimentar.

Specialist în nutriţie, doctor Lygia Alexandrescu, spune că alimentele de tip fast-food sunt cea mai nepotrivită alegere, atunci când ne este foame.

"În primul rând, sunt alimente foarte bogate în energie, foarte bogate în calorii, lipsite de nutrienţi, nu ne hrănesc, pentru că au un conţinut mare de sare, de grăsimi saturate de origine animală, rezultate din prăjire, nu sunt benefice sistemului nostru cardiovascular, pentru că se depun pe vase, ca o ceară şi cresc, bineînţeles, nivelul colesterolului.

"Vorbim despre burgeri, despre cartof prăjit, avem mari canităţi de carbohidraţi, de alimente care sunt extrem de toxice pentru corpul nostru, în special dacă sunt mâncate în mod constant", a afirmat specialistul în nutriţie.

Referitor la bere Lygia Alexandrescu săune că "până la urmă, este un compus care conţine alcool. Există noi teorii, care susţin faptul că berea hidratează, că berea nu este atât de bogată în alcool. Până la urmă, este o băutură carbogazoasă, care conţine glucide şi, atunci, dacă este consumată în exces, bineînţeles că organismul nu poate beneficia de proprietăţile ei".

În prezent, ministrul sănătăţii, Vasile Cepoi, a explicat că prin noua formulă de taxare sunt vizate berea şi alimentele de tip fast-food.

"Pentru că berea are alcool, fast-food-ul este o alimentaţie nesănătoasă, care induce morbiditate şi sigur că este justificat, pe de o parte, să reduci consumul de astfel de alimente şi, pe de altă parte, să şi acoperi cheltuielile industriei de morbiditate, determinată de boală. Acest soluţii sunt propuneri pentru viitoare lege a sănătăţii", a declarat Vasile Cepoi.

În ce priveşte mărirea contribuţiei la fondul de sănătate, ca soluţie pentru aducerea de venituri suplimentare, ministrul Cepoi a precizat că această măsură este greu de luat în calcul, în condiţiile economie actuale.