Avocatul Poporului, Renate Weber: Nu există nicio justificare de ce prima zi să nu fie plătită

Realizator: Daniela Petrican

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu măsura adoptată de guvern, potrivit căreia, de la 1 februarie, prima zi de concediu medical nu mai este plătită, indiferent de categoria de angajaţi. Demersul a fost făcut la solicitarea Federaţiei Asociaţiilor Pacienţilor cu Boli Cronice din România, care atrage atenţia că în cazul acestor pacienţi obligaţi, de pildă, să urmeze tratamente lunare, prevederea poate însemna zeci de zile neplătite într-un singur an. Reprezentanţii pacienţilor susţin, de asemenea, că măsura riscă să intre în conflict cu principiul nediscriminării, dar şi cu dreptul la protecţie socială şi la sănătate. Renate Weber, Avocatul Poporului, este astăzi invitata "Apelului matinal". Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa!

Unde credeţi că apare, din punct de vedere constituţional, linia roşie care este depăşită aici?

Sunt multe linii roşii depăşite, adică sunt mai multe prevederi constituţionale încălcate. Noi am identificat şase situaţii în care legea fundamentală, practic, este încălcată. În primul rând este vorba de o protecţie constituţională a asigurărilor de sănătate. Avem decizii ale Curţii Constituţionale, care spun foarte clar că din momentul în care obligaţia de a plăti asigurările de sănătate este prevăzută de lege, asta înseamnă că există drepturi şi obligaţii de partea atât a asiguratului, cât şi a statului. Şi precizează Curtea că de esenţa protecţiei statului este inclusiv această asigurare împotriva oricărui risc, dacă intervine, iată, o boală, deci statul are o obligaţie pozitivă de a-ţi plăti, de a-ţi achita acele zile în care tu ai nevoie să treci peste acest risc care este boala. Pe de altă parte, avem în Constituţie un text care se referă la dreptul nostru ca persoane la ocrotirea sănătăţii. Ori ocrotirea sănătăţii trebuie să o facă statul prin întreg sistemul său statal de legiferare şi apoi de punere în practică. Iar în situaţia în care intervine boala, evident, trebuie să existe o plată, o indemnizaţie pentru acea perioadă. Nu există nicio justificare de ce prima zi să nu fie plătită. Mai mult însă, să ştiţi că există decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, care spun foarte clar că indemnizaţia pentru incapacitate de muncă este /.../ un drept la proprietate al persoanei respective. Deci din perspectiva aceasta, şi dreptul la proprietate este încălcat. Vă spun, şi am mai identificat şi alte situaţii în care textul constituţional este încălcat prin această ordonanţă de urgenţă şi aş vrea neapărat, neapărat să mă refer la situaţia aceasta, reglementarea prin ordonanţă de urgenţă. Avem deja zeci de decizii ale CCR din toate epocile, ca să spun aşa, dar mai ales din pandemie, dacă vă aduceţi aminte, cele mai recente, în care Curtea Constituţională a spus foarte clar: nu pot fi restrânse drepturi şi libertăţi, exerciţiul acestora prin ordonanţe de urgenţă. Asta se face numai şi numai prin lege. De ce s-a simţit nevoia din nou să se recurgă la ordonanţă de urgenţă, o măsură clar neconstituţională, nu pot să înţeleg.

Dar sunt alternative care să combată fraudele fără a-i sancţiona pe cei bolnavi?

Păi, bineînţeles, că tocmai sancţiunea celor bolnavi e ca şi cum, ştiţi, există, s-ar pune prin această ordonanţă o prezumţie de vinovăţie pe noi toţi, adică fiecare asigurat e un prezumtiv fraudator, or aşa ceva este inadmisibil. Sigur că da, dar din momentul în care ai suspiciuni cu privire la numărul de concedii medicale, de zile de concediu medicale, te duci către medicii care au de dat acele concedii medicale şi începi să faci controale punctuale şi dacă găseşti astfel de situaţii, le sancţionezi. Aşa este firesc, fiecare trebuie să răspundă pentru ceea ce face, nu o răspundere, în general, pentru că... pentru că ce? Hai să ne gândim la următoarea situaţie. Deci, ai un om care este, nu ştiu, în intervenţie chirurgicală, da, are o operaţie, exact ziua asta a operaţiei tu nu i-o plăteşti, pentru că, nu ştiu, prezumi că el fraudează sistemul, dar pe de altă parte, o persoană de rea-credinţă care chiar fraudează, nu primeşte pentru prima zi, dar primeşte pentru zilele următoare. Deci, măsura nici măcar n-ajută la buget în niciun fel, cu atât mai mult cu cât, evident, ea este, repet, e o prezumţie de fraudă care se aruncă asupra tuturor asiguraţilor, ceea ce este inadmisibil.

Există riscul ca oamenii să meargă la serviciu bolnavi, tocmai pentru a nu pierde banii? Chiar mai devreme am avut în "Matinal" un reportaj de la Vaslui, unde era vorba exact despre acest aspect.

Eu cred că asta a existat întotdeauna şi eu îmi aduc aminte, inclusiv din pandemie, când ştiţi că măsurile erau mai restrictive şi, tocmai ca să nu existe contaminarea, oamenilor li se cerea să stea acasă şi, inclusiv atunci, oamenii, ca să nu piardă bani, da, se duceau să lucreze, pentru că indemnizaţia pentru un concediu medical este mult mai mică decât este plătită o zi de lucru sau este un salariu lunar. Întotdeauna există un astfel de risc, ceea ce, ştiţi, e iarăşi foarte păgubos pe termen mediu şi lung, pentru că cea mai bună formulă este prevenţia. Dacă oamenii se vor duce bolnavi să muncească, bolile lor se vor agrava, vor declanşa şi altele, şi apoi costurile cu spitalizarea, cu tratamentele, vor fi chiar mai mari. Deci ne furăm singuri căciula, nu ăsta este felul în care trebuie să intervenim, aşa aş zice.

Dacă CCR admite sesizarea făcută de Avocatul Poporului, ce se întâmplă practic?

În primul rând, vreau să vă spun, aceasta este o ordonanţă de urgenţă, deci ea a intrat în vigoare şi produce efecte. Zilele astea, acum, în timp ce noi vorbim, ea produce deja efecte. Când va fixa Curtea Constituţională termen, nu ştiu să vă spun, pentru că nu are o obligaţie să fixeze termen imediat. Noi am avut situaţii, la Avocatul Poporului, când am sesizat anumite ordonanţe de urgenţă şi au primit termen după câţiva ani. Adică nu ştiu să vă spun sincer ce termen va decide Curtea Constituţională. Dar ce se poate face până atunci, sigur că da, este ca Guvernul României să stea, să analizeze încă o dată toată această situaţie şi să emită o altă ordonanţă de urgenţă, prin care să revină asupra acestei măsuri. Şi insist, de data aceasta, trebuie făcută tot printr-o ordonanţă de urgenţă, nu printr-un ordin de ministru sau hotărâre de guvern, pentru că astea sunt acte normative de rang inferior şi prin ele nu putem modifica o lege sau o ordonanţă de urgenţă. Deci asta se poate întâmpla. Există, cred, în acest moment, nu aş zice neapărat o presiune socială, deşi sigur, Asociaţia Pacienţilor are dreptate, noi am mai primit petiţii şi de la câteva sindicate mari, dar există, cum să vă spun, o durere, dacă pot să spun aşa, la nivelul publicului asigurat în legătură cu această măsură, pentru că, repet, ea este nedreaptă şi, dincolo de neconstituţională, este nedreaptă în raport cu oamenii care chiar se află în situaţia de a fi bolnavi şi au nevoie câteva zile de concediu medical.

Dar să vorbim şi despre cealaltă situaţie. Dacă CCR respinge sesizarea, există alte căi?

Aceeaşi cale, deci tot pe cale de legiferare. Dar, iarăşi, câtă vreme legiferează doar guvernul şi nu parlamentul, nu vom avea niciodată dezbateri ca lumea, clare, în parlament, cu argumente din partea specialiştilor şi specialişti în medicină, dar şi specialişti în combaterea unor astfel de fraude în situaţia în care ele există. De aia, legile trebuie făcute în Parlament, ordonanţele de urgenţă trebuie să fie în mod excepţional. Ori, la noi, excepţionalul ăsta a devenit rutină. De zeci de ani în această ţară, din păcate, se legiferează prin ordonanţe de urgenţă, ceea ce este extrem, extrem de /.../.

Şi, tocmai de aceea vă întreb, de ce ajung atât de multe măsuri să fie tranşate în final la Curtea Constituţională?

Păi, tocmai din cauza asta, pentru că nu există o dezbatere ca lumea făcută, nu există argumente pro şi contra, legiferarea nu este un lucru uşor. Iar la noi, existenţa unui parlament bicameral, tocmai aceasta avea în vedere argumente şi într-o cameră, şi apoi, după ce o cameră legiferează cealaltă, care este decizională, să aibă parte de şi mai multe dezbateri, de şi mai multe argumente. Când legiferarea se face pe bandă rulantă, şi mai ales prin ordonanţe de urgenţă, inevitabil vor fi erori, după erori, după erori, care unele din ele sunt corectate la Curtea Constituţională, dar şi aici sunt corectate la Curtea Constituţională, dar Parlamentul este cel care, după aceea, trebuie să pună în aplicare deciziile Curţii Constituţionale, şi nici măcar asta nu se întâmplă.

Mulţumim pentru prezenţa la "Apel matinal".

Şi eu vă mulţumesc.

Invitată a fost Renate Weber, Avocatul Poporului./editor Florin Lepadatu/