Accesul la medicina inovativă e determinat de experiența la nivel de țară

Medicul Ciprian Constantin a vorbit la RRA, în emisiunea Poiana lui Johann, despre dislipidemie și accesul la medicina inovativă.

Ce este dislipidemia?

Este un lucru simplu. Dislipidemia este o boală, un diagnostic primit de către un pacient pentru care parametrii metabolismului lipidic nu se încadrează în acea sferă de 90% dată de laborator sau dată de Asociația Profesională.

Dislipidemia are legătură cu colesterolul, cu trigliceridele sau cu ambele?

Are legătură cu colesterolul bun, cu colesterolul rău, cu particulele ce constituie colesterolul pentru că dislipidemia se duce ușor-ușor către categorii de diagnostic care pornesc de la hipertrigliceridemia (pe care o știe toată lumea și o vede în buletinul de analize sau în colesterolul rău) care e mai sus decât ar trebui (în paranteză fiind spus, țintele sunt ambițioase în ziua de azi), iar mai departe, în ciuda acestor ținte, se poate întâmpla ca tu, pacient, să ai în continuare evenimente nedorite, iar aici mă refer la infarct sau accident vascular cerebral. Atunci, particule din constituenții acestui colesterol s-au constatat a fi în continuare mari din perspectiva laboratorului și atunci s-a pus o legătură între prezența acestor particule și evenimentele pe care se întâmplă să le repeți , în ciuda faptului că pari tratat conform perceptelor actuale. În acest caz, dislipidemia cu hiperlipoproteinemie poate fi un diagnostic mai greu de pus.

Există o valoare țintă pentru nivelul de colesterol pe care ar trebui să o știm?

Dacă ai avut eveniment, mă refer la AVC și/sau infarct miocardic, LDL (colesterolul acela rău pe care îl vedem pe buletinul nostru de analize) să fie sub 55. Faci tot ce e posbil, ca medic- ai una, două, trei linii terapeutice pe care le folosești, iar în ciuda acestora, sunt unii pacienți care se întâmplă să aibă 11 - 12 evenimente; aici mă refer la stenturi coronare. Aproape că e stent peste stent pus pe artera care irigă miocardul și atunci, în ciuda acestor acestor stenturi puse, omul acela se întreabă de ce este el ales de 11 ori ales să trăiască acest fapt. Are legătură cu acești factori pe care nu am reușit să îi punem în evidență, fiind tratabili și cuantificabili. Pacientul are ținta atinsă, are o tensiune foarte bună, alți parametri de tip hemoglobină limitată sau tensiune, sau stil de viață. Incetează fumatul, face tot ce trebuie și totuși repetă evenimentele. Având în vedere ce v-am spus, este o categorie foarte mică de oameni, nu sunt mulți care ajung pe masa cardiologului de 11 ori. Aici, se poate duce către descoperiri sau diagnosticarea acestor fracțiuni care constituie colesterolul și care, atunci când ai văzut, faci ceva. Nu toți fac.

Cum e accesul la medicația inovativă actuală pentru pacienți?

Când ai o astfel de medicație, accesul se creionează la acest proiect de cercetare la nivel central și dacă țara a avut vreodată astfel de proiecte și au fost duse bine la îndeplinire, atunci ți se acordă încrederea în a avea 10-20 de pacienți într-un domeniu de cercetare, unde tu poți contribui cu acești pacienți la proiectul global, la rezultat. În acest caz, experiența la nivel de țară e de bun augur; România, de-a lungul timpului, a beneficiat și beneficiază de credibilitate și de acea trasabilitate, date de toată legislația în vigoare, astfel încât să poți participa. Nu tot timpul România este selectată. Se poate întâmpla ca la o medicație pe care ți-o dorești și are foarte bune rezultate, să nu ți se ofere cele 10 -20 sau 40 de locuri. Apoi, vine experiența medicului. Din România sunt selectați 5 -10 sau 20 de investigatori, medici care au experiența altor proiecte de cercetare, și atunci poți fi unul din o sută, în funcție de experiența pe care o ai, să poți fi selectat.

Și, ulterior, vine selecția pacientului, astfel că este un cumul de ''și'' ''și'' , astfel că , într-un final, accesul pentru pacientul care îndeplinește aceste condiții la o medicație inovativă, în condițiile în care are nevoie de acea medicație inovativă, este relativ greu. Mulți dintre noi, când avem nevoi medicale nerezolvate căutăm acea medicație inovativă. Gândiți-vă la partea de oncologie, la partea de post-covid, la partea de obezitate, la partea de diabet și complicațiile diabetului în care multe dintre ele sunt nerezolvate, medical vorbind.

Oamenii ar trebui să înțeleagă că acest acces greu e determinat de nevoia de siguranță și credibilitate...

Da. Este foarte complicat, pentru că există tot timpul, atunci când ai o parte de nișă în medicină, și aici vorbim de 3-4 % dintre medici care duc medicina mai departe prin astfel de proiecte. Vorbești de credibilitate, vorbești de înțelegerea nevoilor pacientului din fața ta, astfel încât el să poată să vrea să vină și să vrea să acceseze așa ceva. Iar dacă tu nu ești selectat, ca medic, iar pacientul își dorește în continuare medicație novativă, caută și poate accesa servicii medicale din alte țări unde se poate duce. Sunt bolile rare, cum este ciroza biliară primitivă, cum este colangita biliară primitivă, paralizia cerebrală, în care nevoile medicale și cazurile extrem de rare fac ca pacientul să caute fiecare posibilitate de a fi tratat, pe de o parte. Pe de altă parte, această disperare poate duce la multe alegeri proaste și atunci e un balans între medicina bazată pe dovezi și escrocherie… e singurul cuvânt care îmi vine în gând atunci când o astfel de situație disperată e exploatată de un terț, în tentativa de a veni cu beneficii măcar simulate pe unul - două cazuri și mai departe ducându-se într-un bulgăre de zăpadă.