Europenii "ar putea munci mai mult"

Şefii guvernelor din ţările nordice, Marea Britanie şi din ţările baltice discută miercuri şi joi, la Stockholm, capitala Suediei, posibilitatea de a munci până la vârste mai înaintate decât cea obişnuită de pensionare.

Înaintea întâlnirii, premierul Suediei a declarat că persoanele în vârstă ar trebui să-şi prelungească perioada activă, însă angajatorii trebuie să se implice în recalificarea celor care împlinesc 50-55 de ani şi nu mai fac faţă fizic sau psihic actualei ocupaţii.

Şefii guvernelor ţărilor nordice şi baltice susţin că actualele sisteme de pensii se vor putea menţine doar prin prelungirea perioadei active a angajaţilor.

Ţările europene încearcă să se pregătească pentru efectele a două fenomene demografice cu urmări negative: scăderea populaţiei şi îmbătrânirea acesteia.

Pentru ca actualele sisteme de pensii să facă faţă şi pe viitor, se încearcă găsirea unor soluţii.

Cele mai multe ţări europene au crescut sau vor creşte vârsta de pensionare.

Chiar dacă în România vârsta de pensionare urmează să ajungă în câţiva ani la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, vârsta medie reală de pensionare, anul trecut, conform Eurostat, a fost de 56 de ani şi o lună.

În plus, gradul de ocupare a persoanelor de peste 55 de ani este de aproximativ o treime.

Dacă în ţări ca Suedia sau Norvegia se discută modalităţile de prelungire a perioadei active peste 70 de ani, România trebuie să găsească soluţii la un alt tip de probleme, spune decanul Facultăţii de Sociologie din Universitatea Bucureşti, Marian Preda.

"Spre deosebire de ţările nordice, noi avem două probleme majore. Unu, încă avem foarte mulţi tineri care nu au loc de muncă.

"Rata şomajului în România, la tineri şi mai ales cei care chiar ar dori un loc de muncă, dar nu mai sunt în statistici, este mai mare decât media Uniunii Europene, iar Uniunea Europeană are ca prioritate pentru perioada următoare creşterea ratei de ocupare în rândul tinerilor.

"După ce se va rezolva această problemă, cred că prioritatea următoare este creşterea ratei de ocupare la cei aflaţi în preajma vârstei de pensionare, la 55-65 de ani", spune Marian Preda.

Prelungirea perioadei active şi creşterea vârstei de pensionare este un subiect care naşte controverse în majoritatea ţărilor.

Autorităţile justifică astfel de decizii prin faptul că speranţa de viaţă creşte, şi odată cu ea şi perioada în care foştii angajaţi beneficiază de pensie.

Conform datelor din 2010, la vârsta de 65 de ani, bărbaţii din România mai trăiesc în medie 14 ani, iar speranţa de viaţă a femeilor care împlinesc 65 de ani este de 17 ani.

Cu toate acestea, vârsta legală de pensionare este mai mică cu doi ani, în cazul femeilor decât a bărbaţilor.