Românii "se opun creşterii vârstei de pensionare"
Potrivit unui eurobarometru, România se află pe primul loc în UE la dezacordul faţă de creşterea vârstei de pensionare. În schimb, 30% dintre români ar agreea aşa numita "pensionare parţială".
Articol de Carmen Valică, Bruxelles, 13 Ianuarie 2012, 16:32
Un studiu la nivel european arată că românii se opun, în cel mai mare procent, creşterii vârstei de pensionare până în 2030.
Eurobarometrul publicat vineri arată că 87% dintre români sunt în dezacord cu această variantă, în timp ce 7% exprimă un acord total.
Ţările în care populaţia acceptă în mare măsură ideea creşterii vârstei de pensionare sunt Danemarca şi Olanda.
Eurobarometrul a analizat opiniile referitoare la aşa-numita îmbătrânire activă.
În contextul îngrijorărilor legate de creşterea numărului de persoane vârstnice, Uniunea Europeană promovează, în acest an, proiecte de integrare a vârstnicilor pe piaţa muncii, dar şi de asigurare a condiţiilor de trai decente pentru aceştia.
Potrivit comisarului pentru piaţa muncii, László Andor, dacă acum vârsta medie în Uniunea Europeană este de 40 de ani, în 2060 aceasta va fi de 47 de ani, iar numărul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani se va dubla.
Studiul arată că peste 70% dintre europeni sunt conştienţi că populaţia Europei e în curs de îmbătrânire, dar numai 42% sunt îngrijoraţi de această evoluţie.
Comisarul László Andor a remarcat diferenţele majore de opinii, dintre statele membre.
"De exemplu, în Danemarca, Olanda şi Islanda, 9 din 10 persoane spun că ar trebui să poată continua munca şi după pensionare. La polul opus, majoritatea italienilor, grecilor şi românilor cred că atingerea vârstei de pensionare ar trebui să însemne şi încetarea muncii", a declarat László Andor.
În privinţa românilor, datele prezentate vineri mai arată că aceştia se află pe primul loc la dezacordul faţă de creşterea vârstei de pensionare şi că doar 30% faţă de 90% dintre suedezi, de exemplu, ar fi atraşi de varianta unei pensii parţiale, combinată cu o slujbă cu jumătate de normă.
Studiul a fost realizat la solicitatea Comisiei Europene în intervalul septembrie-noiembrie 2011.
Au fost intervievate peste 30.000 de persoane din statele membre ale UE şi din alte cinci ţări din afara acesteia.
În România au fost intervievate 1.045 de persoane cu vârste peste 15 ani.
