Preşedintele Uniunii Teatrale, Dragoş Buhagiar: Dorim să reacţionăm la ce se întâmplă în jurul nostru, la transformările politico-sociale, prin spectacole

"Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican

Începând de vineri şi până pe 26 octombrie, Bucureştiul găzduieşte cea de-a 35-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru, desfăşurată sub tema "Te Priveşte". Programul reuneşte 34 de spectacole în selecţia oficială, alături de 3 producţii incluse în modulul Focus. Organizatorii vorbesc despre o ediţie amplă cu evenimente desfăşurate în mai multe spaţii, care invită publicul nu doar să se bucure de reprezentaţii, ci să pătrundă în profunzimea artei teatrale, să o înţeleagă şi să o susţină. Festivalul este finanţat de Ministerul Culturii, produs de Asociaţia Uniter, în coproducţie cu Primăria Capitalei prin ARCUB. Despre această ediţie şi despre ce înseamnă teatrul ca responsabilitate publică, vorbim cu invitatul apelului matinal, Dragoş Buhagiar, preşedintele Uniunii Teatrale din România. Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa! Mulţumesc pentru invitaţie! Aţi uitat să spuneţi că co-organizator este Radio România.

Mulţumim frumos!

Daţi-mi voi să punctez acest...

Noi mai modeşti, aşa...

Da, întotdeauna aţi fost modeşti, da.

Tema "Te Priveşte" pare să ceară o implicare directă din partea publicului. Ce înseamnă concret această privire reciprocă între scenă şi sală?

Da, e adevărat, FNT 2025 "Te Priveşte" este sloganul pe care echipa curatorială s-a gândit să-l propună şi permiteţi-mi, înainte de a explica conceptul festivalului, să vă spun că echipa curatorială este formată din trei critici de teatru, este vorba despre Raluca Cârciumaru, Alina Epîngeac şi Ionuţ Sociu care este şi dramaturg şi jurnalist cultural. Iar în premieră, în anul acesta, artist asociat este Radu Afrim. Deci, practic, echipa curatorială împreună cu artistul asociat au dezvoltat această temă "Te Priveşte", care este deopotrivă un îndemn la solidaritate şi responsabilizare civică, aş spune într-un moment de cotitură, într-un moment în care există un punct nevralgic pentru întreaga societate. Pe de altă parte, e vorba şi de confirmarea fluxului estetico-dialogal dintre artişti şi spectatori. Tema salută iniţiativa artistică organică de a explora scena ca platformă de adresare a unor problematici actuale şi ardente, în sensul în care noi, artiştii, dorim să reacţionăm la ce se întâmplă în jurul nostru, la transformările politico-sociale, prin spectacole, nu neapărat prin, eu ştiu, intervenţii pe Facebook, emisiuni şi aşa mai departe. Sigur că sunt utile, probabil, dar rolul nostru este de a atrage atenţia şi a trage semnale de alarmă pe scenă, prin spectacolele pe care le realizăm. Sigur, în aceeaşi măsură, tema mizează şi pe coerenţa şi consistenţa artistică şi atitudinile autoreflexive, adică care însoţesc procesul de creaţie, adică feeling-urile şi interioarele artiştilor ne interesează foarte tare, pentru că, când mergeam la teatru, sigur că am văzut, probabil, dau un exemplu la întâmplare, "Visul unei nopţi de vară" de multe ori, ştim textul, dar noi vrem să aflăm părerea acelui artist despre textul shakespearian.

În ce spaţii se vor desfăşura principalele evenimente din program?

În primul rând, se desfăşoară peste tot în Bucureşti, în toate teatrele, aş spune. Sigur că focusul şi punctul cel mai important este în jurul Teatrului Naţional Bucureşti, chiar mulţumesc Teatrului Naţional Bucureşti, managerului Teatrului Naţional Bucureşti pentru implicare. Ca în fiecare an, de altfel, Teatrul Naţional Bucureşti găzduieşte o mare parte din spectacole, pentru că există acolo o scenă de dimensiuni variate, dimensiuni mari, sunt unele spectacole care se desfăşoară pe scene mari, chiar deschiderea festivalului, spectacolul "Gro(o)ve" al lui Radu Afrim va fi pe scena Teatrului Naţional. Pe de altă parte, introducem în circuitul cultural anul acesta, în circuitul cultural al FNT, evident, spaţiul Recul, remediu cultural, unde va avea loc un spectacol produs de Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu, secţia germană, un spectacol al lui Eugen Jebeleanu, "E doar sfârşitul lumii", şi aşa mai departe. Deci, peste tot în teatre, la Odeon, la Bulandra, procesul este în felul următor, să ştiţi: regizorii împreună cu echipa, cu scenograful, îşi aleg spaţiile. Să ştiţi că este o muncă destul de importantă în spatele...

Cu siguranţă.

Să coordonezi atâtea spectacole şi anul acesta, din fericire, reuşim iarăşi să avem o dimensiune importantă. Este foarte... Ştiţi ce se întâmplă? Noi considerăm că un eveniment cultural, toţi suntem contribuabili, o parte din banii noştri se duc în cultură, inclusiv în tot spaţiul geografic al ţării şi atunci sigur că publicul doreşte să vadă producţiile celorlalte teatre naţionale, şi nu numai, aduse de pe tot teritoriul ţării. Să ştiţi că teatrul, să zic aşa, nu este focusat numai pe capitală, sunt oraşe din România în care teatrul este la un nivel internaţional, aş putea spune. Şi mă refer aici la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Moldova, din Iaşi, Teatrul Naţional din Craiova ş.a.m.d., enorm de multe teatre, chiar şi teatre din Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Arad, Galaţi ş.a.m.d..

Înţelegem că în cele două weekenduri ale festivalului pregătiţi şi un maraton al lansărilor de carte. Ce cuprinde această iniţiativă?

Este foarte complicat să vă descriu acum toate lansările de carte, cel mai bine este, sfătuiesc doritorii să intre online, să-şi aleagă evenimentul. Sunt foarte multe lansări de carte. Dar nu numai asta, să ştiţi că modulul educaţional este foarte important. Modulul educaţional care a apărut în FNT acum patru ani de zile la iniţiativa Mihaelei Mihailov, careia îi mulţumesc enorm. Nu e doar un gest, să zicem, de a ne pune pe hartă împreună cu celelalte festivaluri din lume care conţin module educaţionale, ci pur şi simplu a venit, dacă vreţi, ca o necesitate, ca un fapt organic acest lucru.

Mai am o întrebare pentru dumneavoastră pe final de interviu. În ce măsură credeţi că artistul român este ascultat în spaţiul public? Sau ce lipseşte din dialogul dintre cultură şi autorităţi?

Ce lipseşte? Frecvenţa unor întâlniri benefice, în jurul meselor rotunde, ca să propun o metaforă. Deci eu cred că trebuie să butonăm un pic atitudinea asta. Eu cred că discuţiile trebuie să oprească, dacă vreţi, cumva, consistenţa lor trebuie să fie în jurul unei mese, nu în jurul unui canal de internet, ca să spun aşa, pentru că eu cred că discuţiile constructive se fac faţă în faţă. Sigur că artiştii reacţionează la lucruri mai puţin potrivite sau la anomalii şi este foarte bine că fac, dar eu cred că discuţiile constructive sunt faţă în faţă, la masă. Cred, şi de aceea o să începem să propunem genul ăsta, frecvenţă, întâlniri ale oamenilor de teatru cu mediul politic şi aşa mai departe. De altfel, să ştiţi că Uniunea Teatrală a reacţionat întotdeauna, dar într-un mod constructiv. Vă dau un exemplu: când se propune câte o ordonanţă care priveşte organizarea teatrelor, noi imediat ne adresăm instituţiilor abilitate în scris, adică cu propuneri pe puncte, astea sunt chestii verificabile. Şi întotdeauna am avut, de exemplu, cu Ministerul Culturii întotdeauna am avut un dialog foarte bun în acest sens, de-a lungul timpului. Pentru că aşa se fac lucrurile, nu se ţipă la radio sau pe internet. Sigur, sunt bune dezbaterile la radio, dar pe mine mă interesează, ca să zic, finalul, finalitatea gestului, schimbăm ceva, propunem ceva concret şi aşa mai departe. Lucrurile aşa ar trebui să...

Mulţumim pentru această discuţie! Invitatul "Apelului matinal" a fost Dragoş Buhagiar, preşedintele Uniunii Teatrale din România. Vă reamintesc, începând de vineri şi până pe 26 octombrie, Bucureştiul găzduieşte cea de-a 35-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru, desfăşurată sub tema "Te Priveşte"./editor Florin Lepadatu/