Comisia Europeană a prezentat foaia de parcurs pentru apărarea europeană

Comisia Europeană a prezentat joi foaia de parcurs pentru apărarea europeană, un plan de consolidare a resurselor militare pe care statele uniunii le au la dispoziţie pentru a răspunde oricărei ameninţări externe, în principal a Rusiei. Foaia de parcurs cuprinde patru proiecte strategice care se referă la toate tipurile de apăre, de la domeniile clasice, în speţă aerian, maritim şi terestru, până la ameninţări hibride şi domeniul spaţial.

Statele uniunii trebuie să se grupeze pe coaliţii în funcţie de proiect pentru a face achiziţii comune avantajoase şi pentru a exista o colaborare cât mai largă atunci când vine vorba de implementare. România este deja partea discuţiilor pentru trei dintre aceste proiecte.

Bogdan Isopecu a urmărit discuţiile la Bruxelles: ”Primul proiect propus în foaia de parcurs este iniţiativa pentru apărarea împotriva dronelor, zidul antidrone. Proiect despre care Comisia a vorbit după ce statele de pe flancul esti european s-au confruntat cu incidente în care dronele ruseşti le-au violat spaţiul aerian repetate rânduri.

Din de vedere al României, acest proiect este prioritar, iar ministrul român al apărării, Ionuţ Moşteanu, făcea declaraţii în acest sens aseară la Consiliul Miniştrilor Europeni ai apărării. Proiectul ar trebui să includă sisteme de detecţie şi neutralizare a dronelor.

Un al doilea proiect este garda de pe flancul estic, un proiect care pare să includă şi pe cel dedicat dronelor, pentru că are ca ţintă atât sisteme antidrone, cât şi componente maritime şi terestre.

Al treilea, scutul aerian european, un proiect de apărare multistratificat, ce include tot tipurile de sisteme şi dotări pentru apărarea aeriană împotriva dronelor, avioanelor sau rachetelor, iar dotările ar putea viza, printre altele, sisteme cu rază scurtă, medie, lungă şi foarte lungă de acţiune.

În fine, scutul spaţial este ultimul proiect ce ar urma să protejeze intersele Uniunii în spaţiu, iar aici vorbim de sateliţi, infrastructură spaţială şi servicii critice, cum ar fi comunicaţiile, navigaţia sau observarea Pământului.

Pentru a fi eficiente din punct de vedere militar, aceste planuri vor fi coordonate operaţional de NATO pe partea militară şi de Uniune pe partea financiară şi de achiziţii. Pe fiecare din cele patru componente, statele membre se grupea în coaliţii de achiziţii şi de implementare, iar Ucraina este unul din actorii importanţi, pentru că Uniunea vrea să utilizeze toate cunoştinţele obţinute de Kiev în război.

România este parte a discuţiilor pentru proiectul antidrone, pentru garda flancul estic şi pentru scutul aerian european. Urgenţa pentru România este apărarea împotriva dronelor şi este proiectul care va fi pus în aplicare cel mai repede, până în 2027.

Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare: Ceea ce propune foaia de parcurs este ca Europa să fie pe propriile sale picioare când vine vorba de apărare, propria noastră capacitate de a produce suficient şi de a moderniza producţia de apărare. Până acum doar în spaţiu am avut o experienţă bună pentru a implementa proiecte europene mari, cum ar fi Galileo şi Copernicus. În apărare nu există o astfel de experienţă, iar asta ne face slabi.

Statele membre au la dispoziţie mai multe instrumente financiare ce pot fi combinate. Este vorba de fondurile SAFE, de unde în cazul României pot fi utilizate aproape 17 miliarde de euro. Există apoi bugetele naţionale şi instrumentul privind depăşirea deficitului, dar vorbim şi de fondurile neutilizate din planurile de redresare şi de rezilienţă, ce pot fi mutate rapid către aceste proiecte. Aceeaşi posibilitate de transfer este şi în cazul fondurilor de coeziune.”/editor Florin Lepadatu/