Rezultate fiscale din 2025 permit coborârea sub ţinta de deficit
Anul trecut s-a încheiat cu un deficit bugetar cash, adică o diferenţă dintre nivelul total al cheltuielilor şi cel al veniturilor, de uşor peste 146 de miliarde de lei, reprezentând 7,65% din Produsul Intern Brut.
Articol de Radio România Actualităţi, 27 Ianuarie 2026, 18:17
Ministerul Finanţelor detaliază marți primele rezultate fiscale ale lui 2025, considerate o performanţă prin faptul că nu că doar respectă, ci chiar coboară sub ţinta de deficit.
Măsurile administrative ferme luate în a doua parte a anului trecut şi renegocierea PNRR au dus la această performanţă care a permis şi alocarea unor sume record pentru investiţii, a anunţat ministrul Alexandru Nazare, amintind şi că România încă plăteşte dobânzi mari la împrumuturile de care are nevoie pentru a-şi acoperi cheltuielile ce depăşesc semnificativ, în ultimii ani, veniturile.
Iulian Olescu are detalii: ”Anul trecut s-a încheiat cu un deficit bugetar cash, adică o diferenţă dintre nivelul total al cheltuielilor şi cel al veniturilor, de uşor peste 146 de miliarde de lei, reprezentând 7,65% din Produsul Intern Brut. Vorbim de o scădere a deficitului cu peste un punct procentual faţă de cel înregistrat în 2024, dar şi de un nivel situat sub cel asumat în faţa Comisiei Europene pentru acest an de 8,4%.
Într-un comunicat publicat marți, ministrul Alexandru Nazare explică aceste rezultate prin investiţiile semnificative finanţate din fonduri nerambursabile şi prin măsurile de disciplină fiscală. Şi creşterea veniturilor bugetare, inclusiv în urma majorărilor de fiscalitate, a avut o contribuţie la înregistrarea unui deficit bugetar mai mic.
Astfel, încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat o creştere de aproape 20% faţă de 2024, iar cele din impozitul pe profit din TVA şi contribuţiile de asigurări sociale au consemnat majorări cu peste 10% fiecare. Pe de altă parte, şi cheltuielile au crescut, inclusiv cele cu asistenţa socială şi cu bunuri şi servicii, dar şi cheltuielile de personal, acestea din urmă reducându-se însă uşor ca procent din PIB. Cheltuielile cu dobânzile au depăşit anul trecut 50 de miliarde de lei, iar cele pentru investiţii, 138 de miliarde.”
Reporterul RRA mai notează că "deficitul cash" se referă strict la diferenţa dintre nivelul cheltuielilor şi cel al veniturilor, fiind de obicei mai mic decât "deficitul ESA", indicator utilizat de Comisia Europelană şi care mai include plăţi angajate, dar încă neachitate, precum şi ajustări legate de dobânzi. În 2024, de exemplu, deficitul cash a fost de 8,67% din PIB, iar deficitul ESA de 9,3%./editor Florin Lepadatu/
