Revista presei economice internaţionale, 1 februarie

Datoria crescândă a multor state nu a neliniştit până acum prea mult pieţele financiare, constată Neue Zuercher Zeitung în paginile sale economice. Exemplul grec arată că datoria în creştere comportă riscuri, scrie ziarul elveţian.

Au apărut temeri potrivit cărora criza greacă ar putea contamina şi alte ţări din Uniunea europeană şi mai ales din zona euro. Articolul se intitulează "Nu este numai o dramă grecească".

Sancţiuni chineze

Eventualele sancţiuni chineze la adresa industriei aerospaţiale americane din cauza vânzărilor de material militar către Taiwan ar putea fi resimţite mai ales de Boeing, ca principal furnizor de avioane civile către China în ultimul deceniu, relevă Financial Times.

Beijingul gestionează centralizat achiziţiile de avioane, iar factorii politici au jucat un rol în trecut, scrie ziarul britanic. Boeing, care se aşteaptă la o scădere a veniturilor în acest an, estimează nevoile Chinei le 3 770 de avioane noi, în valoare totală de până la 400 miliarde de dolari, până în 2028.

Gaze: Moscova se teme să-şi piardă supremaţia

Les Echos publică sub acest titlu un articol consacrat unei noi tehnologii devenită competitivă în ultimii câţiva ani, care permite recuperarea gazelor naturale aflate în şisturi bituminoase. Sporirea bruscă a rezervelor mondiale cu rezerve neconvenţionale amintite şi scăderea preţurilor "aurului albastru" antrenată de aceasta pot avea consecinţe geostrategice considerabile, relevă cotidianul francez.

Tehnologia mentionată asigură acum jumătate din producţia americană de gaze, permiţând S.U.A. să devină în 2009 primul producător mondial şi să-şi reduca reducă puternic dependenţa de importurile de gaze naturale lichefiate. Noua tehnologie fragilizează în acelaşi timp renta marilor exportatori actuali (Rusia, Iran, Qatar, Turkmenistan, Algeria, Norvegia), scrie Les Echos. Tehnologia extragerii gazelor din şisturi este însă o mare consumatoare de apă, ceea ce poate avea consecinţe negative asupra mediului.

Vizita preşedintelui turkmen în Franţa

Tot despre gaze este vorba şi în articolul consacrat de Les Echos vizitei oficiale de trei zile în Franţa a preşedintelui Turkmenistanului Gurganbuly Berdymuhamedov. Obligat de geografie să întreţină bune relaţii cu Rusia, Turkmenistanul incearcă în acelaşi timp să-şi reducă dependenţa de aceasta.

Până la inaugurarea în decembrie gazoductului de 7 000 km spre China, toate exporturile de gaze turkmene erau destinate, la preţ redus, Rusiei, care le revindea în Europa în condiţii de totală opacitate.

Dar Gazprom, confruntat cu scăderea cererii europene din cauza crizei, şi-a redus achiziţiile din Turkmenistan. De atunci această ţară studiază serios itinerarii alternative, între care proiectul european Nabucco care vizează sa scurtcircuiteze Rusia dar are o rentabilitate nesigură, scrie Les Echos.