Revista presei economice internaţionale, 29 ianuarie

Redresarea economiei mondiale şi-ar putea încetini ritmul în acest an, spulberând speranţele de ieşire rapidă din cea mai gravă recesiune din perioada postbelică, estimează economişti şi oameni de afaceri de frunte participanţi la Forumul Economic Mondial de la Davos, scrie The Wall Street Journal.

Există riscul unei noi recesiuni, îl citează ziarul american pe profesorul Nouriel Roubini, cel care în 2007, tot la Davos, prezisese cu precizie izbucnirea unei crize financiare din cauza exceselor din creditare.

Nevoia de reglementare şi teama de populism

Acum la Davos Nouriel Roubini se numără printre cei care susţin propunerile pentru o reglementare sporită a sectorului bancar, considerând că ideile avansate până acum în acest sens nu merg destul de departe.

Alţi participanţi la forumul din Elveţia atrag însă atenţia că o reglementare excesivă ar putea frâna semnificativ creşterea economică. Frankfurter Allgemeine Zeitung publică un articol intitulat "Teama bancherilor de populism". Bancherii se tem că politicienii ar putea reglementa sectorul financiar mai sever decât ar fi rezonabil din punct de vedere economic.

Un asemenea pericol există, scrie cotidianul german cu referire la discursul de la Davos al preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, descris ca un "amestec profesionist de populism şi de critică la obiect". Ziarul consideră că o cooperare constructivă între politicieni, băncile centrale şi autorităţile de supraveghere pentru a ajunge la o viitoare reglementare optimă ar fi mai fructuoasă decât o confruntare.

Cotidianul economic italian Il Sole 24 Ore reţine chemarea adresată de la Davos băncilor de guvernatorul Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, de a-şi restructura bilanţurile "pentru a fi măsură să-şi îndeplinească misiunea, aceea de a finanţa economia reală".

Moneda euro pusă la încercare

Fiecare zi cu zvonul său, scrie Les Echos. Miercuri, Financial Times părea să fi aflat despre o intenţie a Chinei de a împrumuta Atena cu 25 miliarde de dolari. Dezminţirile nu au ajutat cu nimic: îngrijorarea de pe pieţe a crescut. Ieri, alt zvon: potrivit ziarului Le Monde, ţările din zona euro s-ar pregăti să ajute Grecia. Si faţă de acest zvon, dezminţirile nu au intârziat. Totuşi pieţele au reacţionat din nou, considerând că dacă Grecia trebuie sprijinită inseamnă că economia ei merge foarte rău. In acest context, scrie cotidianul francez, cursul monedei unice europene a căzut ieri sub pragul de 1,40 dolari pentru 1 euro, pentru prima dată de la jumătatea lunii iulie anul trecut.

Recenta cacofonie în jurul situaţiei financiare a Greciei nu este desigur străină de fragilitatea euro. Dar ceea ce ameninţă mai mult moneda euro este teama de contaminare. Incertitudini există si privind Portugalia, a cărei primă de risc s-a majorat ieri, precum şi Irlanda şi Spania, următoarele pe lista ţărilor ce prezintă risc.

Toate acestea nu sunt însă suficiente pentru a explica replierea euro. Scăderea cursului monedei europene este şi o consecinţă a întăririi dolarului. Moneda americană îşi joacă din nou rolul de deviză de refugiu în contextul în care China decide criterii mai severe de acordare a creditelor, iar comentariile preşedintelui Obama privind reglementarea sectorului bancar marchează o adevarată cotitură, citim în Les Echos.