Revista presei economice, 21 ianuarie

Ziarul Bursa reţine din analiză prezentată de Coface că economia României ar putea înregistra o revenire modestă, de circa 1 la sută, în acest an, după un declin de 7 la sută în 2009. Coface enumeră printre principalele puncte slabe ale ţării noastre în acest moment politicile guvernamentale cu tendinţe populiste ce pun presiune pe cheltuielile publice şi dependenţa crescută de fluxurile de capital străin.

Curierul Naţional reia din raport ideea că numărul falimentelor ar putea creşte în acest cu 15-20 la sută faţă de 2009. Sunt foarte multe societăţi care se află în pragul falimentului, dar nu au declarat încă acest lucru. Multe cer protecţia judecătorească, solicitând insolvenţă, pentru a fi ferite de creditori.

Ziarul financiar relevă că statul rămâne în continuare un factor de stres principal pentru companii. Rambursările de TVA se fac după nouă luni sau chiar după un an de zile, ceea ce este inacceptabil. Dar dacă o companie are taxe restanţe, plăteşte penalităţi de 36 la sută pe an. Este enorm, îl citează ziarul pe directorul general al Coface Cristian Ionescu.

Din Ziarul financiar aflăm că principala bătaie de cap a bancherilor nu mai este restructurarea creditelor, ci evaluarea pierderilor din creditele care nu mai pot fi recuperate. Publicaţia îl citează însă şi pe directorul executiv al BCR Andreas Treichl, care nu consideră încă îngrijorător nivelul creditelor neperformante acumulate în România.

Turismul, ocolit de taxe, titrează Gândul. La trei zile după ce ministrul de resort Elena Udrea a bătut cu pumnul în masă arătând că nu este de acord cu introducerea impozitului forfetar pentru agenţiile de turism, Ministerul Finanteor le-a dat acestora asigurări că vor fi scutite de acest bir, scrie ziarul.

Ziarul financiar constată că fermierii români au la dispoziţie 8,8 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală până în 2013, dar procesul de accesare a banilor decurge greu. În ultimii trei ani doar circa 8,4 procente din această sumă au ajuns efectiv în buzunarele fermierilor.

România liberă avertizează că pagubele pe care le-ar putea înregistra ţara noastră în cazul unui cutremur mare vor fi amplificate de deficienţele grave de proiectare şi execuţie între 1963 şi 1977, atestate de documentele vremii. În acea perioadă s-a construit foarte mult şi foarte repede. Numai că, pentru a face economie, partidul a decis în acea perioadă să nu mai cheltuiască un leu cu protejarea clădirilor în faţa unui cutremur major, de peste 7 grade pe scara Richter. O decizie politică, luată fără să se ţină seama de efectele ei criminale. Preţul ei în bani şi victime omeneşti urmează să fie plătit de actuala generaţie de români care locuiesc la bloc, scrie România liberă.