Revista presei economice, 16 septembrie

Cât timp va mai lâncezi economia, promisiunea unei strategii fiscale predictibile, risipa de bani din sistemul sanitar subfinanţat şi inaugurarea ieri a Centrului tehnologic Renault de la Titu sunt numai câteva din numeroasele subiecte abordate în presa economică.

Ziarul Financiar îşi deschide ediţia cu concluziile unei dezbateri organizate ieri cu ocazia împlinirii a doi ani de la momentul care a marcat începutul crizei mondiale, căderea băncii Lehman Brothers.

"În urmatorii doi-trei ani, economia va rămâne într-o stare de lâncezeală, pe principiul merge si asa, sunt de parere mai multi oameni de afaceri", dar există şi "studii care arată că România ar putea redeveni unul din vectorii de creştere din Europa Centrală şi de Est".

Sub titlul "România va avea în sfârşit bugete predictibile, pe mai mulţi ani", Ziarul Financiar relatează despre "o premieră, un prim pas important pentru o programare bugetară multianuala", pas realizat la cererea FMI. "Întocmirea strategiei fiscale multianuale era necesară pentru a oferi investitorilor o imagine mai clară asupra politicii fiscale pe termen mediu, astfel încât aceştia să-si poată construi planul de afaceri pe baza ţintelor asumate de Executiv. (...)

Însă este esenţial ca această strategie să fie respectată, nu doar asumată, altfel nu va reuşi să-şi îndeplinească obiectivul de bază", atrage atenţia ziarul.

Cotidianul Bursa consacră un articol deficitului managerial din instituţiile sanitare româneşti, scos în evidenţă de mai multe tragedii recente. Spitalele respective au fost trimise in judecată.

"Dar cel mai important este ca autorităţile să ia măsurile care se cuvin în aceste cazuri", scrie Gheorghe Piperea, autorul articolului cu referire la modul cum sunt utilizate resursele.

"Poate că, deşi este puţin probabil, ancheta de la (...) spitale se va extinde şi la fabuloasele contracte încheiate cu firmele care renovează clădirile, care întreţin incubatoarele, aparatura medicală, instalaţiile electrice etc. pe sute de multe sute de milioane de euro."

Deşi toţi cei din sistem invocă lipsa cronică de finanţare, se risipesc sume enorme cu cârpeli, "sume care se regăsesc de regulă în conturile baronilor sistemului. Cu sumele risipite în România numai în ultimii doi ani se puteau construi zeci de spitale noi, renunţându-se la improvizaţiile care au ucis cei cinci bebeluşi la Maternitatea Giuleşti." "Sursa problemelor este la nivel decizional. Managementul spitalelor, ocupat în proporţie covârşitoare de medici - cadre didactice pe la te miri ce universităţi particulare - este corupt şi în strânsă legatură cu activitatea politică. Iar dacă nu este aşa de la început, este obligat să devină".

Autorul articolului din Bursa pledează ca managementul spitalelor să fie încredinţat unor manageri de profesie, aşa cum se întâmplă în Statele Unite.

Întreaga presă economică relatează despre inaugurarea ieri a Centrului tehnic de testări auto- de la Titu, primul centru tehnologic Renault din Europa Centrală şi de Est. "Dacia a făcut pasul de la productia low-cost la statutul de "sursă de creativitate" în grupul Renault", titrează Ziarul Financiar.

Curierul Naţional si Economistul reţin, între altele, din declaraţia de ieri de la Titu a preşedintelui Traian Băsescu ideea că decizia de privatizare cu Renault a uzinelor Dacia este una din cele mai bune decizii luate de guvernele de după 1989, în ciuda criticilor vehemente de atunci şi a acuzelor de vânzare de ţară. "De la "vânzarea de ţară la vânzarea de maşini"", se intitulează articolul din Economistul.

Pe scurt

Schimbările legislative au aprins o dispută nemaiîntâlnită până acum între bănci şi clienţii lor. Tot mai mulţi clienţi aleg să respingă actele adiţionale propuse de bănci şi se îndreaptă către instanţe, considerând că ar putea avea câştig de cauză.

"Bancherii presează clienţii să accepte pe ultima sută de metri modificarea contractelor, cu costuri neschimbate", de Angela Plăcintă, în Ziarul Financiar.

"Bancherii promovează neobosit de ani de zile utilizarea cardurilor în locul numerarului, însă, în mod paradoxal, nu acceptă plăţile electronice chiar la ghişeele din propriile unităţi, unde facturile de utilităţi sau taxele pot fi achitate doar cu cash. Astfel, clienţii sunt invitaţi să retragă bani de la bancomate pentru a face o plată la o bancă. Însă o astfel de operaţiune este comisionată, în vreme ce plăţile cu cardul la comercianţi sunt gratuite pentru clienţi.

"De ce nu se poate plăti rata cu cardul la bancă?", de Liviu Chiru, în Ziarul Financiar.

Legislaţia din industria laptelui privind acordarea subvenţiilor a expirat la 1 ianuarie 2010, iar de atunci statul nu a mai acordat niciun ban producătorilor şi ezită să mai actualizeze legea sau să dea una nouă. Problema este că legislaţia trebuie dată ca lege şi nu ca ordonanţă, iar întotdeauna o lege trebuie urmată de finanţare. Or statul nu are resursele necesare pentru a subvenţiona sectorul, care nu este competitiv în UE datorită costurilor ridicate şi standardelor precare de procesare.

"Industria laptelui pusă la pământ de lipsa legislaţiei", de Cristina Chicoş, în Curierul Naţional.