Revista presei economice, 14 septembrie

Nevoia acută de relansare a economiei, de revizuire a înseşi principiilor impozitării şi de reformă a cheltuielilor bugetare revine ca leitmotiv în presa economică.

Sub titlul "Cât mai suportă economia lipsa cererii?", în Ziarul Financiar citim opinia că "este corect ca atenţia să fie îndreptată asupra corectării deficitului bugetar şi frânării creşterii datoriei publice, mai ales a celei externe. Însă cu condiţia ca economia să supravieţuiască acestor restricţii. (...) Cum să creezi locuri de muncă, cum să aduci investitori - sunt teme pe care din păcate acest guvern le-a uitat în continua sa obsesie pentru austeritate", susţine Ziarul Financiar.

Or "rata anuală de creştere a numărului de disponibilizaţi în economie este cea mai abruptă de după 1992", relevă ziarul într-un alt articol. "Taxele pe care le plătesc angajatorii şi angajaţii români sunt printre cele mai mari din Europa şi sunt puţine şanse să crească veniturile la buget atât timp cât firmele vor folosi forţă de muncă fără forme legale", observă un studiu al Fundaţiei Friedrich Ebert România citat de ziar.

Sub titlul "Principiul impozitării corecte", Curierul Naţional publică un articol despre taxele şi impozitele locale. În acesta citim că, deşi "mai bine de jumătate din primăriile din România sunt practic în stare de faliment" (...) potrivit Codului fiscal impozitul pe clădiri nu se datorează pentru: clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror instituţii publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice. Consecinţa? Statul are peste 50% din clădiri subutilizate sau neutilizate.

Statul nu calculează amortismente pe clădiri şi deci nu poate acumula rezerve contabile pentru modernizarea lor. (...) În contabilitatea naţională, Palatul Poporului are valoarea zero".

În articol mai citim şi că "veniturile din taxe ale şcolilor private şi publice nu sunt purtătoare de TVA şi nu plătesc impozit pe profit", precum si că, spre deosebire de vehiculele particulare, vehiculele publice sunt scutite de taxa pe mijloacele de transport. Or sunt 600 000 de vehicule în proprietate publică.

Ziarul Bursa publică un articol intitulat "Este necesar un program coerent de reformă a cheltuielilor bugetare" în care citim că în ţara noastră "sectorul public este supradimensionat atât in termeni relativi, faţă de alte state membre ale Uniunii Europene, cât şi raportat la condiţiile economice din România". "Pentru un succes real al politicilor de eficientizare a sectorului public este necesar ca diferenţialul de salarii între administraţia publică si media pe economie, care se afla la sfârşitul anului 2009 la 150%, să se micşoreze. Astfel, va exista o motivaţie crescândă a angajaţilor din sectorul public pentru migraţia către sectorul privat", recomandă studiul semnat de Laurian Lungu de la Grupul de Economie Aplicată la care se referă Bursa.

Pe scurt

În condiţiile în care în multe cazuri veniturile oamenilor s-au redus, dar nu şi rata la bancă, banii rămaşi pentru cheltuielile curente - respectiv pentru consum - sunt şi mai puţini, iar asta afectează revenirea economiei la scară macro. In Ungaria, un proiect de legislaţie îşi propune să asigure mai multă protecţie debitorilor. Una dintre măsurile propuse este ajustarea valorii rămase de rambursat la credit în funcţie de valoarea curentă de piaţă a imobilului finanţat.

"Ce soluţii au cei prinşi în capcana ipotecarelor enorme din 2007-2008", de Liviu Chiru, în Ziarul Financiar.

Băncile emit, în această perioadă, consumatorilor care au credite, acte adiţionale de modificare a contractelor în conformitate cu prevederile OUG 50/2010. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului atrage atenţia celor care trebuie să semneze astfel de documente asupra punctelor care trebuie urmărite în acest proces.

"ANPC: Atenţie la actele adiţionale întocmite de bănci!", de Emilia Olescu, în Bursa.

"Poliţia creditelor strânge băncile cu uşa", de Mădălina Drăghici, în Curierul Naţional.

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, a emis ieri un punct de vedere diametral opus celui susţinut în urmă cu câteva luni de premierul Emil Boc: prin recalcularea pensiilor speciale puţine dintre fostele cadre militare vor pierde bani, cele mai multe vor câştiga. Motivul? Noile norme de recalculare vor include în stabilirea pensiilor nu doar retribuţia lunară, ci şi o serie de sporuri care nu erau luate până acum în considerare. Dispoziţia priveşte toate cele 159 000 de pensii speciale plătite exclusiv de la bugetul de stat.

"Paradoxul recalculării pensiilor speciale: bugetul statului nu câştigă, dimpotrivă pierde", de Lucian Anghel, în Ziarul Financiar.

Până acum statul a reuşit să îşi impună plafonul de 7% pe an pentru randamentul plătit, însă cu preţul de a atrage finanţări doar pe termen scurt. La ultimele licitaţii pentru plasarea de obligaţiuni cu maturităţi mai lungi de un an Ministerul Finanţelor nu a mai găsit niciun cumpărător. Finanţele riscă să-şi creeze o problemă odată cu acumularea unei datorii semnificative de rostogolit pe termen scurt.

"Finanţele ţin plafonul de 7%, dar atrag numai o treime din sumă", de Liviu Chiru, în Ziarul Financiar.