Cărţile, "profesori stângaci" de viaţă ai Hertei Müller

Luni seară, la Ateneul Român, de la ora 18:30, scriitoarea de origine germană născută în România, Herta Müller, va susţine o lectură publică din cel mai recent roman al său, "Leagănul respiraţiei" şi va purta un dialog cu Gabriel Liiceanu.

Radio3Net "Florian Pittiş" va transmite în direct, de la ora 18.30, dialogul dintre scriitoarea Herta Müller şi Gabriel Liiceanu pe site-urile www.radio3net.ro şi www.libhumanitas.ro.

Mai multe informaţii despre transmisiunea în direct a dialogului Hertei Müller cu Gabriel Liiceanu pot fi accesate aici.

Marţi, la Librăria Humanitas Kreţulescu, Herta Müller va acorda autografe pe cele mai recente cărţi ale sale "Leagănul respiraţiei" şi "Călătorie într-un picior".

Scriitoarea germană de origine română Herta Müller, câştigătoarea de anul trecut a Premiului Nobel pentru Literatură, este la Bucureşti, timp de două zile, luni şi marţi, pentru a-şi lansa două romane.

Unul dintre ele este şi prima carte scrisă după ce a părăsit România.

Hărţuită constat de Securitate, Herta Müller a emigrat în Germania în anul 1987.

Înaintea întâlnirii cu publicul cititor, ea a stat de vorbă cu ziariştii români.

Într-un interviu recent, scriitoarea spunea că Premiul Nobel primit pare să dea mai multă greutate cuvintelor sale, mai ales declaraţiilor politice.

Despre percepţia personală legată de primirea Premiului Nobel, Herta Müller a spus - directă, firească şi necomplicată, aşa cum o ştim - că premiul nu i-a schimbat viaţa decât pe dinafară.

În conferinţa de luni i-au fost puse întrebări dintre cele mai diferite, cele legate de romanul "Lagănul respiraţiei", dar şi despre celelalte.

Herta Müller: "Nu fac colecţii de insigne"

S-a afirmat şi că Herta Müller a fost propusă să primească din partea preşedinţiei cea mai înaltă onoare, cel mai înalt ordin, dar ea spune că nu face colecţie de insigne şi că nu-i trebuie acum premii de la preşedintele României.

Cel mai dureros, de fapt, a fost în ce o priveşte momentul în care şi-a reconstituit secvenţele care au dus la scrierea volumului care chiar au condus-o la câştigarea Premiului Nobel pentru Literatură.

Viaţa lui Oskar Pastior, documentarea pe care a făcut-o, felul în care s-a confruntat cu această realitate a lagărelor şi mai ales faptul că a fost un fel de legământ pe care a trebuit să şi-l ţină faţă de Oskar Pastior, care s-a stins din viaţă înainte să scrie această carte, a marcat-o profund şi cred că am văzut şi o lacrimă într-un colţ al ochiului drept al Hertei Müller.

"Cărţile pentru mine nu au fost niciodată o modalitate de evadare, pentru că dacă am citit o carte, ceea ce am reţinut sau cărţile care mi-au fost cele mai importante sau preţioase au fost cărţile care nu mi-au dat voie să evadez.

"Le-am citit numai că am vrut să învăţ ceva din ele, am vrut să învăţ cum se poate trăi. După ce terminasem cu cititul şi era ziua cealaltă şi mergeam în stradă, şi erau problemele, iarăşi nu ştiam cum se poate trăi", a spus Herta Müller.

Video: Scriitoarea spune că nu se teme de fosta Securitate.

Herta Müller a mărturisit că între scrierea unei cărţi şi a alteia, trece destul de mult timp.

De fapt, a afirmat că ei îi place să nu scrie, ci probabil să trăiască mai degrabă, dar toate temele cu care a plecat din România, cu care a plecat din familia ei şi apoi prin prietenii pe care i-a făcut, au determinat-o de fapt să se lasă într-un fel unealtă pentru cele ce urmează să fie scrise.

De-a lungul activităţii sale literare, începută în 1982, Herta Müller a publicat 26 de volume, "Der Fuchs war damals schon der Jäger” stând la baza filmului realizat de Stere Gulea în 1993, "Vulpe vânător”, cu Oana Pellea şi Dorel Vişan în rolurile principale.

Video: Herta Müller susţine că securitatea de dinainte de Nicolae Ceauşescu folosea metode mai brutale.