Rolul Germaniei în gestionarea crizelor economice

Germania este principalul contribuitor la bugetul Uniunii Europene, cu o participare de 21.189,9 milioane de euro în 2011.

Potrivit cifrelor Parlamentului European, Germania este urmată de Franţa (19.075 milioane euro), Italia (14.517 milioane euro) şi Marea Britanie (12.918).

Din această poziţie de forţă, Germania îşi negociază abil interesele şi are un cuvânt greu de spus în luarea deciziilor la nivel european.

Germania a avut de multe ori un cuvânt hotărâtor de spus în multe probleme apărute în ultima perioadă de criza economică mondială.

Rolul Germaniei sub conducerea cancelarului Angela Merkel în economia zonei euro a fost de stabilizator şi energizant pentru pieţele în declin.

Pornind de la aportul Germaniei la bugetul UE se poate observa cu uşurinţă faptul că Germania ocupă una dintre poziţiile cu multă influenţă.

Acest loc îi oferă Germaniei şi un cuvânt de mediator pentru investiţiile UE.

Potrivit informaţiilor oferite de parlamentul european, clasamentul statelor din zona euro privind contribuţia la bugetul comunitar este următorul:

Total exprimat în milioane de euro
1	Germania	21 189.9
2	Franta	19 075.6
3	Italia	14 517.6
4	Marea Britanie	12 918.3
5	Spania	9 625.7
6	Olanda	4 263.7
7	Polonia	3 501.5
8	Belgia	3 342.9
9	Suedia	2 679.8
10	Austria	2 505.3
11	Danemarca	2 247.6
12	Finlanda	1 707.2
13	Portugalia	1 552.8
14	Cehia	1 318.1
15	Irlanda	1 264.0
16	Romania	1 170.3
17	Ungaria	922.9
18	Slovacia	630.7
19	Bulgaria	328.7
20	Luxemburg	277.6
21	Lituania	259.0
22	Cipru	165.3
23	Latvia	157.2
24	Estonia	130.4
25	Malta	54.9

Potrivit tabelului alăturat, se poate observa clar că Germania este unul dintre principalii contribuitori la stabilitatea financiară a zonei euro.

Acest aport aduce cu sine şi o influenţă deloc de neglijat.

Germania face parte din organizaţii internaţionale importante precum Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE şi din zona euro.

Din punct de vedere constituţional Germania este o democraţie republicană federală reprezentativă.

Forma de guvernământ este parlamentară, în care şeful guvernului - cancelarul - este ales de către parlament, numit Bundestag, şi confirmat de către preşedintele statului.

Deşi cancelarul deţine cele mai puternice competenţe politice din stat, în ierarhia protocolară el se află abia pe locul trei, după preşedintele statului şi preşedintele Bundestagului.

Germania are cea mai mare economie naţională din Europa, a patra din lume ca PIB nominal, şi a cincea din lume în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, conform datelor din 2008.

De la începuturile erei industriale, Germania a fost un lider, inovator şi beneficiar al unei economii din ce în ce mai globalizate.

Germania este lider mondial în exporturi, exportând bunuri în valoare de 1,133 trilioane de dolari în 2006 (incluzând ţările din zona Euro), şi generează un surplus comercial de 165 de miliarde.

Germania este de asemenea şi o susţinătoare a integrării economice şi politice europene, iar politicile ei comerciale sunt din ce în ce mai mult determinate de acordurile dintre membrii Uniunii Europene şi de legislaţia europeană privind piaţa comună.

Germania a adoptat moneda europeană unică euro, iar politica ei monetară este stabilită de Banca Centrală Europeană, cu sediul la Frankfurt pe Main.

Modernizarea şi integrarea economiei din estul Germaniei de azi continuă să fie un proces de lungă durată, şi se prevede că acesta va dura până în 2019, transferurile anuale de la vest la est fiind până acum de aproximativ 80 de miliarde de dolari în total.

Rata şomajului din Germania a scăzut începând cu 2005, ajungând la una foarte scăzută: 3,8 % în iulie 2011.

În intervalul 1990 – 2009 Germania a primit investiţii străine directe de 700 de miliarde de dolari.

În anul 2009 investiţiile străine directe în Germania au fost de 36 miliarde dolari.

Totodată, Germania a generat ISD pentru alte state în valoare de 62,7 miliarde de dolari în 2009.

În 2009 creşterea PIB-ului în Germania a fost de 1,7%, iar rata inflaţiei a fost de 1,6%.

Cu toate acestea rata şomajului a fost destul de ridicată, de 8,4%.

Deciziile Germaniei legate de criză

Germania, sub conducerea cancelarului Angela Merkel a luat o serie de decizii, atât intern cât şi la nivelul Uniuni Europene care au urmărit stabilizarea zonei euro dar şi pentru a scoate din impas mai multe state aflate în dificultate.

Ultima dintre aceste decizii este legată de ajutorul financiar acordat Greciei, stat aflat la limita falimentului.

Curtea Constituţională a validat participarea Germaniei la sprijinul financiar acordat Greciei, respingând astfel plângerile formulate de un grup de economişti eurosceptici.

Cu toate acestea, nici Germania nu este privată de evazionişti.

Recent conducerea Germaniei a luat o decizie prin care aceştia nu vor mai putea fi protejaţi de băncile elveţiene.

Elveţia consideră decizia o victorie şi un pas înainte pentru ţară acordul fiscal încheiat cu Germania.

Germania şi Elveţia au încheiat după mai mulţi ani de negocieri un acord fiscal care va permite impozitarea averilor nedeclarate de cetăţeni germani care şi-au plasat fondurile în bănci elveţiene.

Înţelegerea intră în vigoare din 2013 şi presupune plata de către băncile elveţiene a unui avans de două miliarde de euro, urmat de achitarea unei despăgubiri raportate la sumele care zac de zeci de ani în conturi elveţiene.