Ascultă Radio România Actualitaţi Live

T. Corlăţean, T. Baconschi și A. Țărnea despre "Summitul de la Sibiu"

"Summitul şi Declaraţia de la Sibiu" - comentariile lui Titus Corlăţean, Teodor Baconschi și Andrei Ţărnea, la RRA.

 T. Corlăţean, T. Baconschi și A. Țărnea despre "Summitul de la Sibiu"
Foto: presidency.ro.

Articol de Simina Botar, 10 Mai 2019, 09:25

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (9 mai, ora 22:27)

Agenda globală - Realizator: Simina Botar - Invitat în "Agenda globală" este fostul ministrul de externe, senatorul Titus Corlățean. Bună seara!
Titus Corlățean: Bună seara!
Realizator: Domnule Corlăţean, summitul informal a adoptat o declarație. Ştim despre conținutul discuțiilor din acest summit informal, numai din declarațiile făcute la final. Haideţi să vorbim puțin atunci despre această declarație, pentru că e un text pe care îl știm. Cum apreciaţi dumneavoastră valoarea acestui document?
Titus Corlățean: Am citit cu mare atenţie, nu vă ascund acest, această declarație, şi atunci când era sub formă de proiect, de draft şi era sub embargo şi după aceea, era același text. Şi m-am uitat un pic şi la contextul general, am ascultat declarațiile celor care au făcut declarații, la nivel înalt, politic şi, ca şi o concluzie ceva mai generală, și după aceea vă voi răspunde în mod direct la întrebarea dumneavoastră... A fost un lucru bun, un lucru important pentru președinția României, prima din istoria noastră, conducând Consiliul UE. Faptul că s-a întâmplat în România, că am arătat o imagine frumoasă, Sibiul e un oraș frumos, cu o contribuție, din păcate, nemenţionată, substanţială şi decisivă a Guvernului României, în pregătirea și promovarea acestui summit informal, dar pe lângă această imagine, prea puţin conţinut - și o spun din perspectiva unor mulţi ani de profesie în politica externă. Citind declarația, și vă voi spune imediat, făcând și o comparație cu o altă declarație, tot sub preşedinţie românească, adoptată acum câteva săptămâni, aş spune că e un document politic, în care s-a încercat trasarea unor linii directoare, evocarea unor principii și valori pe care le știm, le-am tot auzit, le-am tot citit, şi cu o afirmație spre final, al zecelea obiectiv fixat:" Europa va fi un lider mondial responsabil." - Ceea ce este o chestiune extrem de ambițioasă și destul de departe de a se realiza. Deci conţinutul, din păcate nu este unul foarte ambițios, aş spune că este o declarație de intenții în care s-a încercat realizarea unui compromis şi vă dau imediat un exemplu: între teme care aparțin stângii şi respectiv teme care aparţin dreptei europene, pentru că această declaraţie face, de exemplu, referire la necesitatea de a ne proteja cetățenii și de a le oferi siguranță, investind în puterea paşnică şi în puterea coercitivă şi curge și mai departe. Tema siguranţei Europei cu modalități coercitive împotriva migrației, de exemplu, și alte provocări - e o temă mai ales a dreptei. Tema stângii, de exemplu, şi aici m-am regăsit, nu ascund, faptul: "Vom respecta totdeauna principiul echităţii, nu doar pe piaţa muncii, ci şi în serviciile sociale, în economie. Îi apărăm pe cei vulnerabili din Europa." Deci a fost un text, până la urmă, de compromis, o declaraţie de intenţie, dar în care nu s-au luat decizii. Deci la acest summit care este informal, nu este unul formal, oficial, nu s-au luat decizii privind viitoarea agendă strategică a UE, ea se va discuta în iunie, în Consiliul oficial european şi nici măcar atunci nu am senzaţia că va fi definitivată această agendă strategică. Deci, e bine că a fost, e bine că este imagine, e bine că s-au declarat nişte principii, nişte valori, dar substanţa nu este cea pe care o aşteptam şi închei acest comentariu spunând, prin comparaţie, Parlamentul României care a găzduit acum câteva săptămâni o reuniune a parlamentelor naţionale din statele membre UE, exact pe aceeaşi temă - Viitorul UE - a adoptat o declaraţie având aceeaşi tematică, mult mai substanţială, mult mai consistentă, pe care noi am adoptat-o şi am avut onoarea să fiu unul dintre coordonatorii acestei conferinţe. Am adoptat-o, în ciuda aşteptărilor unor, pentru că a-i pune de acord pe parlamentarii din diferite grupuri politice, oameni mai dificili aflaţi în campanie electorală, a-i pune de acord în jurul unui text era un exerciţiu foarte ambiţios. Ei, parlamentele au reuşit acest lucru, noi am transmis spre liderii din UE acest text. Din păcate, impactul aşteptării parlamentelor naţionale, inclusiv Parlamentul României, n-a fost cel dorit. Liderii din Consiliul European s-au mărginit la a proclama principii şi valori pe care noi, de altfel, le cunoşteam şi le aveam în tot felul de alte documente.
Realizator: Domnule Corlăţean, e posibil ca impactul pe care îl aşteptaţi să se vadă în rezultatele Consiliului European care va lua deciziile. Ce voiam să vă întreb: momentul acesta nu este cumva, posibil ca gradul acesta de generalitate de care vorbiţi dumneavoastră să se explice prin momentul mai special, nu pot să îi spun tensionată, e o situaţie mai specială de care au vorbit toţi şefii de stat şi de guvern sau poate de apropiatele alegeri?/lalexandrescu
Titus Corlăţean: Nu, categoric, modul în care a fost tratată substanța, deci chestiunea de fond în acest summit a fost influențat și de contextul internațional ceva mai larg,cu tensiuni, şi de campanie electorală în care ne aflăm. Şi aici evident că a existat, mai ales în prima seară, miercuri seara, acea reuniune a unui grup politic european la care președintele Iohannis a participat, o tentă electorală foarte clară. Dar de aici și până la substanța mai degrabă moderată, ca să nu spun modestă, este o cale mai lungă. Eu personal sunt foarte mulțumit de unul sau două aspecte din această declarație de la Sibiu, de exemplu faptul că, în preambul, din păcate nu în textetele, cele 10 obiective fixate, în preambul, măcar în preambul se recunoaște "perspectiva europeană a altor state europene". Şi știm foarte bine cât de importantă este pentru România continuarea procesului de extindere, și în Balcani, în ansamblul Balcanilor, nu pe bucăţi, şi în spaţiul estic, începând cu Republica Moldova. Ăsta este un ounct pozitiv. Un punct negativ, ca să vin imediat în partea cealaltă, este faptul că din această declarație lipseşte un element esenţial, pe care noi ca președinție l-am promovat, şi Parlamentul, şi Guvernul - a fost propunerea noastră de la Parlament și a unui ministru, premierul a acceptat, am fost în acea şedinţă a Consiliului interministerial, respectiv nu doar să vorbim despre creștere și convergență, teme ale președenției ca priorități importante, dar să vorbim şi de coeziune. Ori coeziunea este un element esenţial pentru statele central şi est-europene. Nu regăsesc acest lucru, care face parte din prioritățile președinției românești și m-aş fi așteptatc a președintele să încerce să impună în text un astfel de lucru.
Realizator: Urmează probabil să așteptăm rezultatele summitului formal, care va fi, am înțeles de la domnul Tusk, imediat după alegeri.
Titus Corlăţean: Da, cu mize foarte mari, anunțate deja de președintele Consiliul European, care a înțelegem că şi-a propus să promoveze foarte repid procedura de desemnare a noului președinte al Comisiei Europene, a noului președinte al Parlamentului European, deci noua arhitectură de putere în Uniunea Europeană care va trebui, ea, acea nouă arhitectură de putere să proceseze, să ia decizii, să implementeze ceea ce s-a discutat astăzi la Sibiu.
Realizator: Domnule Corlăţean, o ultimă întrebare aș mai avea. Dumneavoastră aveți o bogată experiență a participării la summituri şi reuniuni la nivel foarte înalt. Ați văzut atmosfera care era în Piața Centrală din Sibiu astăzi, faptul că atâția oameni au venit să salute liderii participanți la summit - și i-au salutat oarte zgomotos; faptul că liderii au ales să meargă pe jos, unii dintre ei, deci fără niciun fel de teamă în condițiile astea ale zilelor de astăzi, cu atacuri teroriste și cu tot felul de amenințări. Spune asta ceva despre un specific al țării noastre și al românilor?
Titus Corlăţean: Categoric, categoric pentru că România și românii sunt o țară și respectivă oameni extrem de ospitalieri, de primitori. Ştim foarte bine, nouă ne face plăcere să primim şi mai ales străinii care descoperă ţara, îi primim, mai ales că aici vorbeam de oaspeți la înalt nivel, oamenii au fost prietenoși - foarte bine că este așa, nu au fost probleme de securitate. Oricum, forțele speciale care se ocupă de la fel de chestiunii și-au făcut datoria, dar în România nu au fost și nu sunt astfel de probleme. Ceea ce, şi aici e un bemol nu pentru că aș dori să fiu eu Gica contra, dar aș vrea să menţionez, şi e obligația mea morală să menţionez acest lucru, am încercat și în Parlament, și am reușit parțial, să transmitem mesajul și ceilalți să fie mai mult sau mai puțin de acord, faptul că o președinție a Consiliului Uniunii Europene mai ales când este pentru prima oară în istoria țării noastre, este şi un proiect european, dar este şi un proiect de țară. Şi în proiectul ăsta de ţară trebuie să existe un minimum de coeziune, ca să repet acel termen şi un minimum de joc împreună în aceeași barcă pentru că interesele României cele mari sunt comune pentru toți actorii politici. De asta aş fi simţit nevoia ca astăzi, nu în Consiliul european, acolo unde este un singur loc și este adevărat, dar în marja Consiliului, acolo unde au fost multe evenimente importante, au fost conferinţe, au fost contacte politice, să fi văzut reprezentanţi şi ai Guvernului, şi ai Parlamentul invitați, să fi văzut poate primul ministru făcând bilaterale cu ceilalţi prim-miniştrii care şi-au manifestat dorința, pentru că, știți, în Consiliul European majoritatea sunt prim-miniştrii, nu sunt preşedinţi; să fi văzut şi Parlamentul României reprezentat acolo pentru că noi am muncit pentru acest Consiliu Europea, pe care domnul Iohannis l-a coprezidat cu Donald Tusk. Ei, aici am ratat, din păcate, acest subiect. Rămâne ca peste 14 ani probabil, când vom avea viitoarea preşedinţie, să procedăm altfel, mai înţelept, şi asta pentru binele României şi intereselor sale.
Realizator: Este o experienţă. Vă mulțumesc pentru participarea în emisiune, la "Agenda globală", domnul Titus Corlățean, senator, fost ministru de externe al României. Am discutat puțin mai devreme cu un alt fost ministru de externe al României, domnul Teodor Baconschi, am apelat atât la experiența sa diplomatică, dar și la formația și specializarea sa care îl conectează puternic la cultura și civilizația europeană. Am pornit tot de la Declarația de la Sibiu./amirea
Teodor Baconschi: Firește că orice declarație politică, convenită în Formatul 27 e compusă din generalități. Deci, face referire la principiile structurante, de bază, ale proiectului european. Nu trebuie să uităm contextul în care această declarație este adoptată și anume suntem pe final de mandat pentru comisia condusă de Jean-Claude Juncker, în pragul unui nou scrutin pentru europarlamentare. E, deci, normal ca și atmosfera să fie cumva electrizată de diferite interese partizane. Dar, ce ne interesează, cred, pe noi, ca națiune europeană, este continuarea proiectului. Sigur că votul din 26 mai va reconfigura raporturile de putere, dintre diferitele familii politice, la nivel continental. Paradoxul ciudat este că Marea Britanie nereușind să promulge intern Brexitul, va participa la acest scrutin. Dar important este să rămânem așa cum suntem deja, din fericire, una dintre națiunile europene cele mai entuziaste, față de valoarea de ansamblu și valoarea istorică a faptului că trăim în pace, în democrație, conform unor principii și valori constitutive, ceea ce ne dă și nouă direcție și o anumită claritate strategică.
Realizator: Domnule Baconschi, ce considerați dumneavoastră că trebuie să ne dorim noi, ca națiune, în plus, de la ceea ce ne oferă Uniunea Europeană, de la ceea ce facem noi în Uniunea Europeană?
Teodor Baconschi: Cred că e bine să prevaleze rațiunea și, până la urmă, să nu ne îndepărtăm de bunul simț european, care e bazat pe moderație și pe compromis, pe negocieri permanente. Europenii sunt cu adevărat îngrijorați de soarta pieței muncii, pe chestiunea migrațiilor, pe apărarea comună. Apropo, în declarație n-am văzut nicio referire la NATO, și trebuie să amintim că 9 mai este mai seamă data la care Germania Nazistă a capitulat. Prin urmare, orice ne-am dori trebuie să discutăm cu celelalte state membre, de la egal la egal, fără să devenim excesiv de eurosceptici sau eurocritici și fără să considerăm că situația e roză. Există o anumită criză de identitate a proiectului, însă în atâtea decenii el a mai trecut prin momente de cumpănă și ele au fost depășite, cum spuneam, prin această metodă comunitară, deci printr-un consens construit în jurul unei agende comune. Evident că astăzi suveraniștii care câștigă teren electoral în multe state membre, își doresc mai puțină federalizare și asta intră, cumva, în contradicție cu mantra de la Bruxelles. Trebuie să vedem unde e linia mediană, pentru că noi și bulgarii, ultimii intrați în club, ne dezvoltăm certamente pe această bază și ne putem proteja fragila, încă tânăra democrație, tocmai în context european. Deci, din punctul meu de vedere, e interesul sacru al românilor să rămână membri activi, creativi, dacă se poate, proactivi, să nu fie pur și simplu prezențe de tip mobilă în spatele unor plăcuțe pe care scrie România. Dar, avem toate aceste șanse. Și mobilitate academică, și fonduri structurale de convergență, și politica agricolă comună, o mulțime de instrumente prin care societatea și economia românească pot evolua.
Realizator: Președintele Iohannis a spus astăzi, la un moment dat, la Sibiu, 'în centrul Europei' și dintr-o dată am descoperit că România este în centrul Europei, nu mai este prin Răsăritul Europei, nu mai este undeva la marginea Europei, este în centrul Europei. Poate că trebuie să ne transformăm și noi puțin mental.
Teodor Baconschi: Cred că președintele s-a referit la centralitatea pe care ne-o conferă exercițiul acestei Președinții române a Consiliului European, la faptul că Sibiul e în miezul geografic al României, la faptul, probabil, că Transilvania aparține spațiului central european /.../ Europa. Dar, sigur că trebuie să ne depășim complexele periferice, provinciale și asta se face prin decență, prin muncă, prin competență, nu prin gălăgie eurosceptică gratuită.
Realizator: Acesta a fost ministrul, fostul ministru de externe, Teodor Baconschi. L-am invitat în 'Agenda globală' pe domnul Andrei Țărnea, care este acum comisar general pentru Sezonul cultural România-Franța! Bună seara!
Andrei Țărnea: Bună seara!
Realizator: Domnule Țărnea, pornim din nou de la Declarația de la Sibiu. Ce opinii aveți dumneavoastră despre selectarea angajamentelor, formularea lor, ce efect ar putea să producă acest document?
Andrei Țărnea: Păi, să ne uităm un pic la istoria declarațiilor de acest tip. /.../ astăzi suntem încă în 9 mai, celebrăm Ziua Europei, iar aceasta a început ca proces politic cu declarații asumate, un document ambițios pe care foarte puțini europeni l-au crezut atunci posibil. Foarte mulți aveau așteptări și speranțe vizavi de viitorul Uniunii Europei, aflat atunci în situația de a ieși dintr-o conflagrație mondială, din Holocaust, cu economii distruse și așa mai departe. Astăzi, Europa se află în criză, dar nu de același tip, e o criză a proiectului politic european, pentru că Europa este astăzi prosperă în securitate, unită și chiar aceia dintre europeni care în momentul Declarației Schuman se aflau în spatele cortinei de fier, într-o ocupație de facto a unei puteri totalitare sunt astăzi în libertate și în multe dintre țările din fostul bloc sovietic sunt astăzi membri de drept și, iată, o țară fostă comunistă cum e România găzduiește într-un oraș multicultural din Europa Centrală, cum este Sibiu, o reuniune informală a șefilor de stat și de guvern europeni. E simbolic în acest sens textul, pentru că el vine în acest moment dificil pentru proiectul european, bun pentru Europa, dar în care viitorul este nesigur. Nesigur pentru că există amenințări cum sunt cele care țin de climat, cum sunt cele care țin de schimbarea modelului de competiție economică globală, cele care țin de democrație și de populație, inclusiv de migrație, dar și cele care țin efectiv de modul în care politica europeană percepe construcția pe care o numim astăzi Uniunea Europeană. Și Summitul și Declarația de la Sibiu are acest rol de a regăsi discursul, limbajul, cuvintele cheie, temele principale care să ordoneze efortul instituțiilor politice europene, dar și ale guvernelor statelor membre pentru următorul deceniu./fdoman
Realizator: Domnule Ţărnea, v-aş invita să ascultăm împreună o corespondență de la colega noastră Daniela Coman, de la Paris. Europa este cu Europă comună şi foarte apropiată, o să vedeți cum de acolo se pot urmări și declarațiile care au fost astăzi la Sibiu...
Andrei Ţărnea: Normal.
Realizator: Şi aș vrea să vă atrag atenția asupra temei care este în discuție, cea legată, aţi spus şi dvs ceva mai devreme, de combaterea încălzirii climei. Este o temă relativ nouă care își face locul în zilele noastre. Să o ascultăm:
*
Reporter: Daniela Coman - Caracterizat de presă drept primul summit post Brexit, reuniunea la nivel înalt de la Sibiu este văzută totodată în Franța drept cea în care liderii definesc strategia de viitor a Uniunii, un viitor în care Parisul țintește una dintre funcțiile majore de conducere a instituțiilor europene, pentru că, în prezent, niciun francez nu se află nici în fruntea Comisiei sau Parlamentului European, nici a Consiliului, a diplomației europene sau a Băncii Centrale Europene. Şi pentru că după alegerile din 26 mai toate aceste puncte strategice ale Uniunii vor avea alți șefi, președintele Emmanuel Macron pare determinat să își folosească toate puterea pentru a impune un conațional măcar într-una dintre aceste funcții. Președintele Franței a impus la Sibiu cel puțin trei priorități cu bătaie lungă.
Emmanuel Macron: Clima. Sunt fericit că am reușit să conving opt state membre să susținem un angajament de zero emisii de dioxid de carbon până în 2050. Este un angajament esențial. În al doilea rând, protejarea frontierelor și securitatea Europei, iar pentru aceasta trebuie să reformăm spațiul Schengen. Şi, a treia prioritate, este construcția unui model social și de creștere economică al Europei de mâine. Este extrem de important să investim în inteligența artificială și în sectorul digital și în același timp să ne protejăm cetățenii din punct de vedere social".
Reporter: În acest moment pe scena politică franceză, ca probabil și în celelalte țări din Uniune, toate chestiunile europene sunt abordate în context electoral. Lupta împotriva schimbărilor climatice și protejarea mediului pare să fie cea mai dezbătută temă din această campanie electorală. De altfel, urgența climatică și protecția socială se află și printre preocupările și prioritățile de prim rang ale electoratului francez, după cum o arată sondajele de opinie.
*
Realizator: Domnule Ţărnea, revenind la discuţie, sunt câteva teme care se fac auzite, nu pentru prima dată, dar sunt mai noi în discuție. Este vorba de digitalizare, este vorba de noua industrie și industrializare, este vorba de o declarație mult mai apăsată a necesității de a intra în competiție pe piața internațională ca un tot, ca Uniune Europeană. Iată însă un exemplu foarte concret pe care l-am avut la Sibiu, președintele Macron a vorbit inclusiv cu tinerii care au fost acolo despre această propunere pe care a făcut-o legată de combaterea încălzirii globale și obiectivul acesta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Se știe, și asta probabil că s-a discutat în spatele ușilor închise, că nu toate țările din Uniunea Europeană sunt de acord cu un asemenea obiectiv. Şi, totuși, care credeți că este ponderea, care credeţi că este efectul pe care l-a produs demersul președintelui Macron astăzi?/amirea
Andrei Ţărnea: A spus-o el însuşi, sunt 8 state membre, dintre care ţări cu economii importante, industriale, care suţin acest obiectiv. Sunt altele, cum este Germania, care...
Realizator: Se pare că sunt deja 9.
Andrei Ţărnea: Posibil... Cum este Germania, care încă nu s-a raliat la acest obiectiv, care, într-adevăr, este ambiţios, în condiţiile unei viziuni diferite a jucătorilor importanţi în economia politică germană. Este adesea de plâns atitudinea liderilor politici, mai ales din /.../ dar nu numai, care transformă subiecte uneori domestice din campaniile politice de acasă în subiecte europene. Este inevitabil, este parte din ceea ce fost în întreaga sa istorie exerciţiul construcţiei europene şi priorităţile politice ale continentului. Pe de altă parte, atunci când vorbim de încălzire globală şi schimbare climatică, există un acord între toate statele membre ale Uniunii Europene, că, aceasta, reprezintă o prioritate. Unde există un dezacord este nivelul de ambiţie şi modalitatea prin care acest obiectiv poate să fie atins. Germania ea însăşi este o ţară caer susţine reducerea, combaterea schimbării climatice şi, deci, asumarea unei responsabilităţi importante. Germania este una dintre primele ţări care a avut ce se cheamă /.../ schimbarea modelului energetic dinspre industria fosilă înspre... energiile fosile, pardon, înspre...
Realizator: Energiile regenerabile.
Andrei Ţărnea: ...energie regenerabilă, vânt şi solar. În acest sens, cred că avem un exemplu tipic de negociere european, de diferenţă de perspectivă, în care este nevoie de comprimis şi este nevoie să echilibrăm ceea ce vedem aicea, ambiţia politică de a avea leadership în materie de obiective strict legate de schimbarea climatică, în acelaşi timp încerând să echilibreze obiective care ţin de piaţa forţei de muncă, de o anumită viziune a ceea ce face competitivă economia europeană şi industriile europene, care în unele ţări continuă să fie, dacă nu dominate, dar în care industriile energoface, generatoare de emisii rămân foarte importante ca generator de locuri de muncă şi ca părţi importante din economia politică acelor ţări. Lucrul este valabil în Franţa, atunci când vorbim de mediu, pentru că industriile legate de mediu, fie că vorbim de energie, fie că vorbim de agricultura ecologică, fie o agricultură, reprezintă un pariu pentru noua agricultură franceză şi noua agricultura europeană. Doar anul trecut au apărut 8 mii de companii noi în sectorul bio al agriculturii franceze. Deci, este clar că există aici o competiţie pentru prioritate, inclusiv la nivel european.
Realizator: Domnule Ţărnea, şi în condiţiile acestea, după rezultatele pe care le-am avut la Sibiu, cum aţi formula dumneavoastră, foarte scurt, pentru că suntem deja la finalul zilei şi lucrurile încep să se aşeze probabil. Ce a câştigat România, în urma organizării acestui summit, fiind la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene pentru prima dată?
Andrei Ţărnea: Sunt două victorii româneşti: una vizează în sine organizarea, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, a acestui summit, ca şi restul derulării preşedinţiei româneşti, care este o reuşită. O reuşită prin dosarele închise, o reuşită, astăzi, prin acordul asupra textului Declaraţiei de la Sibiu, prin modul în care a fost organizată şi a fost o reuşită necalificată, toţii, toate delegaţiile au spus acest lucru, au spus-o reprezentanţii instituţiilor europene, inclusiv în speech-urile oficiale. Pe de altă parte, este şi o reuşită a obiectivelor politice ale României, pentru că, să nu uităm, inclusiv noi avem obiective şi ţinte strategice, iar aici Declaraţia face referire la unele dintre punctele-cheie importante pentru obiectivele de politică externă, securitate şi de integrare europeană ale României.
Realizator: Domnule Ţărnea, vă mulţumesc foarte mult. În direct, în "Agenda globală", domnul Andrei Ţărnea, comisar general pentru sezonul cultural România - Franţa.

Alegerile din Republica Moldova
Analize 21 Octombrie 2019, 20:14

Alegerile din Republica Moldova

Invitat, Ion Tăbârță, analist politic din Republica Moldova.

Alegerile din Republica Moldova
Moscova publică protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov
Analize 23 August 2019, 13:45

Moscova publică protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov

Moscova publică protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov
Dilemele lui Erdoğan
Analize 18 Iunie 2019, 14:17

Dilemele lui Erdoğan

Dilemele lui Erdoğan
Analize 15 Iunie 2019, 09:22

Profesorul Iulian Chifu despre situaţia din Republica Moldova

Profesorul Iulian Chifu despre situaţia din Republica Moldova
Analistul Claudiu Degeratu comentează actualitatea internaţională, la RRA
Analize 30 Martie 2019, 09:37

Analistul Claudiu Degeratu comentează actualitatea internaţională, la RRA

Analistul Claudiu Degeratu comentează actualitatea internaţională, la RRA
Interviu cu Iulian Fota, expert în probleme de securitate
Analize 19 Ianuarie 2019, 09:43

Interviu cu Iulian Fota, expert în probleme de securitate

Cum influenţează ieşirea Statelor Unite din Tratatul privind armele nucleare intermediare securitatea noastră?

Interviu cu Iulian Fota, expert în probleme de securitate
Analistul economic Dragoş Cabat despre urmările Brexit
Analize 23 Decembrie 2018, 09:28

Analistul economic Dragoş Cabat despre urmările Brexit

Ce înseamnă din punct de vedere economic ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar fără un acord cu Bruxelles-ul şi cine...

Analistul economic Dragoş Cabat despre urmările Brexit
Înzestrarea armatei şi situaţia geostrategică din zona Mării Negre
Analize 16 August 2018, 08:05

Înzestrarea armatei şi situaţia geostrategică din zona Mării Negre

Discutăm despre înzestrarea armatei şi despre situaţia geostrategică din zona Mării Negre, cu invitaţii noştri.

Înzestrarea armatei şi situaţia geostrategică din zona Mării Negre