Guvernanţa economică a Europei, "adoptată rapid"

Bursele europene au înregistrat din nou pierderi la primele ore miercuri şi de-a lungul zilei au fluctuat pe fondul îngrijorărilor, privind imposibilitatea salvării Greciei de la familent, iar două dintre marile bănci ale Franţei, foarte active pe piaţa elenă, au fost retrogradate, miercuri, de una dintre agenţiile internaţionale de raiting

În timp ce autorităţile de la Atena continuă dialogul cu marile puteri economice ale Uniunii şi caută soluţii suplimentare pentru a acoperi cheltuielile de funcţionare a statului, la Strasbourg, preşedintele Comisiei Europene a făcut apel la europarlamentari să adopte rapid pachetul de legi care întăreşte aşa-numita guvernanţă economică a Europei, dar şi pentru ca aceştia să se implice în favoarea sprijinirii categorice de către statele membre, a deciziei din iulie cu privire la ajutorarea Greciei.

Preşedintele José Manuel Barroso a fost nevoit să facă faţă şi unor critici severe din partea mai multor europarlamentari.

Dezbaterea vine în contextul în care, pentru prima dată, partidele aflate la guvernare în cea mai puternică economie europeană, Germania, vorbesc deschis despre un posibil faliment controlat al Greciei, care ar implica şi ieşirea ţării din zona euro. Însă niciuna din instituţiile europene, fie că vorbim de Consiliu, de Comisie sau de Parlament, nu susţine o astfel de alternativă.

Dimpotrivă, s-a vorbit miercuri despre mai multă solidaritate, mai multă Europă şi, mai ales, de punerea în aplicare a acordului semnat pe 12 iulie, în baza căruia Grecia ar mai trebui să primească încă 159 de miliarde de euro, dar şi să beneficieze de o perioadă de creditare mai lungă şi de o dobândă mai mică.

"Aceste decizii atât de importante nu sunt încă implementate, din cauza unor ezitări ale unora dintre părţile implicate, care au dus la turbulenţele extraordinare ale burselor din zilele care au urmat adoptării pachetului", a spus preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care a cerut statelor membre mai puternice să le susţină pe cele aflate în dificultate. Susţinerea euro nu este doar un sprijin acordat celorlalţi, "este şi în propriul interes", a punctat el.

Ce ar însemna o posibilă ieşire a Greciei din zona euro?

"Potrivit unui studiu realizat de Banca Elveţiană UBS, dacă o ţară săracă părăseşte zona euro, costurile se vor ridica la 40% până la 45% din PIB al zonei euro în primul an şi până la 15% în fiecare an care urmează. În cazul unei ţări bogate, pierderile vor fi mai mici, însă tot pierderi sunt", a avertizat reprezentantul Preşedinţiei Poloneze a UE, Vincent Rostowski.

Desigur, nu toată lumea crede în această previziune şi cere mai degrabă aplicarea cât mai rapidă a unor măsuri de întărire a guvernanţei economice.

Preşedinte Comisiei Europene a insistat pe faptul că problemele structurale ale Uniunii Europene sunt în bună parte cauzate de o lipsă de competitivitate, însă socialiştii au criticat discrepanţa dintre eforturile pe care populaţia din statele aflate în dificultate trebuie să le facă şi lipsa de reglementare financiar-bancară.

"Suntem în favoarea unei discipline financiare, însă trebuie să discutăm despre decizii juste, într-o perioadă în care salariile lucrătorilor şi pensiile sunt tăiate. Ziarele scriu că bonusurile bancherilor sunt la acelaşi nivel din 2008", a spus Martin Schulz, liderul grupului socialist.

Verzii, pe de altă parte, au criticat guvernele statelor membre că nu depun eforturi pentru a explica populaţiei avantajele pe care le aduce Uniunii Europene existenţa monedei euro.

Nu puţini europarlamentari sunt de părere că Executivul european ar trebui să prezinte o propunere globală de ieşire din criză, care să includă creştere economică şi un pact de stabilitate.