Produsele româneşti, promovate "ceva mai inventiv şi agresiv"

Reporter: Ce aşteptări poate avea România de la această Expoziţie Mondială, având în vedere că este una dintre cele 180 şi ceva de ţări care au pavilion şi există şi foarte multe pavilioane de companii sau pavilioane tematice, deci e o picătură într-un ocean.

Teodor Baconschi: Cred că sunteţi prea pesimist. E bine să ai pavilion naţional, pavilionul nostru este coerent cu tematica expoziţiei, structural şi conceptual şi-a îndeplinit până acum vocaţia. A atras aici două milioane de vizitatori, la mijlocul perioadei. Pe fond, am făcut deja evenimente economice, vom avea un forum economic bilateral ceva mai extins şi sunt convins că am atins unul dintre obiectivele acestui efort naţional, de a fi prezent aici, şi anume, acela de a trece ştafeta de la generaţiile '60-'70-'80, care cunoşteau bine relaţia bilaterală, către o nouă generaţie, cu o psihologie marcată de consum şi de boomul economic şi care nu mai ştia mare lucru despre România. Deci mie mi se pare că a fi în 2010 aici, sub forma pe care am ales-o, este o oportunitate bine fructificată.

Reporter: Vorbeaţi de relaţiile politice bune dintre România şi China, de cei 61 de ani de relaţii. Ce şansă are România, având în vedere că este o ţară foarte mică pentru China, care credeţi, din punctul dumneavoastră de vedere, ca diplomat, că ar fi cartea pe care trebuie să o joace România în China?

Teodor Baconschi: Trebuie să echilibrăm balanţa comercială, promovând ceva mai agresiv şi inventiv produse româneşti, vinuri, mobilier şi orice altceva. Piaţa internă chineză, enormă, poate absorbi foarte multe mărfuri din România şi în ceea ce priveşte relaţia inversă, aşteptăm mai multe investiţii. În România ne aflăm undeva la 400 de milioane de dolari investiţi de către companii chineze în România, am putea uşor dubla, tripla această cifră în următorii ani.

Marea Neagră e un punct strategic, România e situată geografic astfel încât să devină inevitabilă pentru relaţiile majore comerciale, economice, între China şi Europa şi ca să revin la prima parte a întrebării dumneavoastră, mi se pare că aproape orice ţară a lumii se simte mică, demografic vorbind, când se compară cu China. Deci nu trebuie să avem nici un complex de inferioritate, asta e o realitate a lumii contemporane.

Reporter: Din cauza constrângerilor bugetare, aţi anunţat recent reduceri ale posturilor din Ministerul de Externe, aproape 500, dacă nu mă înşel, dintre care în jur de 200 erau de fapt ocupate. Aveţi în vedere şi închiderea, desfiinţarea unor posturi în China, la Shanghai, la Beijing?

Teodor Baconschi: Am operat deja, prin hotărâre de guvern - sigur, acum implementăm această reducere de personal, am redus şi cheltuielile materiale, din bugetul ministerului, cu 20%, dar ar fi o contradicţie între ce v-am spus adineauri şi eventuala idee, neadecvată, de a închide ceva aici.

Noi trebuie să ne consolidăm prezenţa diplomatică în China, avem o bună bază la Shanghai, bineînţeles, ambasada la Beijing. Sperăm ca şi Greenopolis să fie remontat într-un alt pol industrial din China, pentru a avea un cap de pod şi în altă parte.

Reporter: Vorbeam de constrângerile bugetare şi de reducerea anumitor posturi din centrala Ministerului Afacerilor Externe, cât şi din exterior. Pe ce criterii vor fi desfiinţate aceste posturi şi la ce zone vă gândiţi?

Teodor Baconschi: Am stabilit numărul exact de posturi reduse, după ce am făcut câteva simulări, ca să vedem în ce condiţii putem menţine reţeaua în funcţiune, până la ce punct putem diminua schemele, fără să luăm decizia, politică şi cu consecinţe pe termen lung, de a închide, ambasade mai cu seamă.

Totuşi, dat fiind contextul economico-financiar, este posibil să luăm decizia de a închide anumite consulate generale, nu neapărat în zonele cu masive comunităţi româneşti, ci mai degrabă în spaţii mai îndepărtate, extra-europene, unde se poate aplica foarte bine criteriul rentabilităţii propriu-zise a consulatelor generale. Adică dacă ele costă mai mult decât aduc statului român din încasări consulare, atunci e posibil să le punem pe o listă de reducere a acestor oficii.

Reporter: Într-un ziar din România, în "Evenimentul Zilei", a apărut un articol conform căruia aţi avea de gând să formaţi o platformă sau chiar un partid creştin-democrat, în Partidul Democrat Liberal. Dacă ne puteţi detalia.

Teodor Baconschi: Vă confirm ceea ce s-a întâmplat până în acest moment şi anume, am creat Fundaţia Creştin-Democrată, care este un think-tank politic nepartizan, unde se va cristaliza polul creştin-democrat din interiorul PD-L. Nu este o acţiune menită să creeze schisme, rupturi, ci dimpotrivă, să dezvolte instituţional şi din punct de vedere doctrinar un mare partid de centru-dreapta, modern, bine conectat la Partidul Popular European şi care îşi inspiră politicile publice dintr-o viziune coerentă, asumată, bazată pe valori explicate atât electoratului, cât şi în interiorul partidului.

Deci este o etapă, într-un proiect pe care mi l-am asumat, împreună cu exponenţii intelectuali ai unei noi generaţii, care a fost comunicată deocamdată în interiorul PD-L. Începând cu această toamnă, toate evenimentele publice de pe platforma acestei fundaţii creştin-democrate vor fi anunţate presei din timp şi veţi fi invitaţi, veţi putea urmări activitatea noastră în deplină transparenţă.

Reporter: Există şi un curent liberal, moştenit din fostul Partid Liberal Democrat în actualul Partid Democrat Liberal. Ce se întâmplă cu acei oameni, adică împărtăşesc aceleaşi opinii ca şi dumneavoastră, sunt oameni dintre ei care vă urmează sau care se simt apropiaţi de această propunere a dumneavoastră?

Teodor Baconschi: Modelul nostru este european. În Partidul Popular European, principala familie de centru-dreapta din Uniunea Europeană şi din Parlamentul European, există partide care acomodează mai multe sensibilităţi şi viziuni politice. Şi în cadrul PD-L, ca partid de centru-dreapta şi membru al Partidului Popular European, vom găsi toate formulele de complementaritate pentru ca sensibilitatea liberală şi cea creştin-democrată să poată coabita, să se poată inspira reciproc şi să poată completa întreaga gamă de subiecte specifice unei viziuni politice de centru-dreapta.

Reporter: Vă asumaţi riscul unei schisme în Partidul Democrat Liberal datorită iniţiativei dumneavoastră?

Teodor Baconschi: Aşa cum vă spuneam, în pofida faptului că vă doriţi să pară o schismă, ea nu va avea loc. Iniţiativa mea îmbogăţeşte Partidul Democrat Liberal, îl dezvoltă instituţional, îl ancorează din punct de vedere doctrinar şi îi dă un orizont european.

Reporter: Revenind la această vizită în China, nivelul de participare a fost totuşi destul de redus din partea chineză, pentru că de multe ori vin miniştrii echivalenţi. Cum să interpretăm acest gest?

Teodor Baconschi: Vă reamintesc faptul că la Shanghai, China găzduieşte întreaga lume, sunt foarte multe zeci de state care programează evenimente care, evident, sunt câteodată suprapuse. Deci, nu trebuie să măsurăm cu metrul prezenţa oficialilor chinezi. Ea a fost semnificativă, am avut compania comisarului general al Expoziţiei de la Shanghai 2010, ne-am întâlnit cu presa locală, vom avea o întâlnire şi la primăria oraşului Shanghai, deci socotim că dialogul cu partenerii chinezi a fost cât se poate de bun.

Reporter: S-a încheiat o etapă din negocierea cu Statele Unite vizavi de acele viitoare baze din cadrul scutului antirachetă. Ce se negociază de fapt, ca să înţeleagă oamenii, şi de ce durează atât de mult? Care sunt subiectele de discuţie la masa negocierilor?

Teodor Baconschi: Negocierile cu partenerii noştri americani se înscriu într-un proces politico-diplomatic şi strategic de lungă durată. A existat o primă etapă în care am negociat acordul pentru facilităţile militare americane din România. În ceea ce priveşte scutul antirachetă, completăm cadrul juridic bilateral; evident că trebuie să întrunim, în acordul pe care-l vom semna cu americanii, toate criteriile tehnico-logistice, militare, legate de configuraţia terenului, de securitatea acestor viitoare amplasamente şi, în acelaşi timp, trebuie să acoperim din punct de vedere legal toate aspectele legate de implementarea acestui proiect.

Reporter: Au apărut poziţii legate de viitoarea şi eventuala intrarea a României în Spaţiul Schengen. Credeţi că ne-au scăzut şansele în ultimul timp?

Teodor Baconschi: Intrarea noastră în Spaţiul Schengen este un obiectiv asumat, care are un calendar. Este un proces care presupune evaluarea capacităţilor noastre de securizare a frontierei şi a spaţiului aerian şi în acelaşi timp, de modernizare a reţelei consulare a României. Am avut până acum cinci misiuni de evaluare pe teren, toate s-au desfăşurat cu rezultate foarte pozitive. Va mai exista una la sfârşitul acestui an. Şi vă spun lucrurile astea pentru că, de fapt, respectarea acestui obiectiv politic depinde de îndeplinirea criteriilor, în primul rând tehnico-materiale.

Există un mecanism de evaluare a capacităţii României din acest punct de vedere, el funcţionează foarte bine şi orice amalgam între chestiunea Schengen şi orice altă problemă a României este artificial şi mai ales neavenit.

Reporter: Aţi fost zilele trecute la Bruxelles. Ce solicită România? Ce ar putea obţine şi, de fapt, care ar fi pretenţiile României vizavi de viitorul serviciu al doamnei Ashton, Serviciul European de Acţiuni Externe?

Teodor Baconschi: Conform dispoziţiilor Tratatului de la Lisabona, actualmente în vigoare, Serviciul European de Acţiuni Externe va cuprinde o treime dintre funcţionarii săi, proveniţi din serviciile de diplomaţie ale statelor membre. Ne aşteptăm, prin urmare, ca încă de la constituirea acestui serviciu să putem plasa diplomaţi români în cadrul lui.

A apărut deocamdată organigrama lui, există mai multe runde de selecţie şi ne aşteptăm să obţinem, alături de alte noi state membre, o poziţie relevantă, atât în Centrala de la Bruxelles a Serviciului, cât şi în delegaţiile UE din întreaga lume.

Reporter: Dar ce înseamnă în diplomaţie o poziţie relevantă? Pentru că, de exemplu, în Comisia Europeană este clar, avem un post de comisar. În acest viitor serviciu există stabilit până acum?

Teodor Baconschi: După cum vă spuneam, conform organigramei de lucru, s-a publicat o variantă care nu este definitivă. Au apărut în mod clar însă poziţiile de top management, poziţiile de decizie din cadrul viitorului serviciu şi pe de altă parte, vor exista câteva zeci de reprezentanţi ai UE, unde putem să vizăm fie un post de şef de misiune, fie un post de adjunct de şef de misiune.

Am avut la Bruxelles de curând, înaintea Consiliului de Afaceri Generale şi a Consiliului de Relaţii Externe, o întâlnire separată cu doamna Ashton şi i-am reiterat aşteptarea noastră legitimă de a putea ocupa toate aceste posturi, care revin, pe principiul echilibrului geografic, fiecărui stat membru.

Reporter: Şi revenind la relaţiile româno-chineze, sunt foarte multe discuţii în aceste relaţii, adică ei amintesc că suntem a treia ţară, noi amintim acelaşi lucru, însă nu prea se finalizează cu nimic. Este din cauza depărtării, din cauza diferenţei de cultură, din ce cauză?

Teodor Baconschi: Colaborarea noastră bilaterală este cât se poate de susţinută. A existat dialog politic la nivel înalt, preşedinţii celor două ţări s-au întâlnit de mai multe ori. Avem un parteneriat structurat, 400 de milioane de dolari de capital chinezesc deja investiţi pe piaţa românească.

Sigur că distanţa este o barieră de principiu, dar există o convergenţă a punctelor noastre de vedere, într-o mulţime de chestiuni de politică externă şi internaţională şi, prin urmare, avem toate premisele pentru a construi. România este într-o etapă nouă, cu un alt statut şi cu un alt potenţial, China, de asemenea, a intrat într-o fază de dezvoltare istorică nouă.

Trebuie să facem efortul de a aduce la zi acest parteneriat şi de a-l completa cu proiecte cât mai ambiţioase.

Reporter: Relaţiile comerciale dintre China şi Germania sunt un sfert din totalul UE, adică nici Marea Britanie, nici Franţa, nici ţări mult mai mari şi mai ambiţioase, cu economii mai puternice, nu prea contează. Totuşi, ce-ar putea face România ca să devină interesantă pentru chinezi?

Teodor Baconschi: Vă înşelaţi. Ţările mari din UE sunt şi cele mai prezente pe piaţa chineză. În acelaşi timp, şi-au instalat aici toate marile companii europene unităţi de producţie. Uniunea Europeană, în ansamblu, reprezintă un partener mai mult decât privilegiat pentru China, alături de SUA şi bineînţeles că piaţa românească este, păstrând proporţiile, redusă în comparaţie cu piaţa din Germania sau Franţa, Italia, Marea Britanie.

Însă ne înscriem în această nouă dinamică, în dialogul dintre UE şi China, avem şi un palier bilateral, pe care încercăm să construim cât mai mult şi trebuie să avem realismul de a ne fixa nivelul de aspiraţie proporţional cu PIB-ul, cu situaţia economică a noastră şi cu capacitatea firmelor româneşti de a se proiecta internaţional. Ea este, deocamdată, relativ redusă, dar va creşte în timp.