Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Oameni care mișcă România. Invitat: Gigel Ştirbu. Textul integral și audio

Oameni care mișcă România - Invitat: Gigel Ştirbu, Preşedintele Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.

Oameni care mișcă România. Invitat: Gigel Ştirbu. Textul integral și audio
Gigel Ştirbu, Preşedintele Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor. Foto: presidency.ro.

Articol de Ruxandra Săraru, 07 Martie 2017, 16:50

Emisiunea "OAMENI CARE MIŞCĂ ROMÂNIA" l-a avut azi ca invitat pe preşedintele Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, Gigel Știrbu. Realizator: Ruxandra Săraru.

AUDIO: Oameni care mișcă România. Invitat Gigel Știrbu.

Realizator: Ruxandra Săraru - Bună seara, doamnelor şi domnilor, vă spune Ruxandra Săraru, care vă invită la o nouă ediţie specială a emisiunii "Oameni care mişcă România". Un om, un om între oameni, un om care s-a încăpăţânat să creadă că România poate să meargă mai departe, un om care are tradiţie în ceea ce priveşte păstorirea culturii, a artei, presei, este preşedintele Comisiei de cultură, arte şi mass media, domnul Gigel Ştirbu. Bine aţi revenit la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, dle preşedinte!

Gigel Ştirbu: Sărut mâna, vă mulţumesc tare mult de invitaţie! Ca de fiecare dată, e o mare plăcere să vă revăd. E o mare plăcere să fiu alături de prietenii de la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI.

Realizator: Vă mulţumim pentru aceste cuvinte frumoase şi haideţi să începem despre cum vedeţi dumneavoastră, dle preşedinte, starea presei româneşti astăzi. Mai este ea ce ne-am dorit noi? Mai este ea la ce am visat noi în '89, presă corectă, echidistantă, o presă de atitudine, o presă de - de ce nu? - de dialog?

Gigel Ştirbu: O întrebare extrem, extrem de grea. Cred că mass media românească este, de altfel, o oglindă a societăţii româneşti. Ce se întâmplă în mass media românească se întâmplă şi în viaţa politică şi în viaţa culturală, în toată societatea românească. Nu ştiu ce aşteptări aveam, nu îmi mai amintesc ce aşteptări aveam de la presa românească în '89. Un lucru îmi amintesc - iată, au trecut 27 de ani, cine ar fi crezut că după 27 de ani, fiecare dintre noi ne vom pune aceste întrebări? Eu, unul, dacă mă întrebaţi, acum 27 de ani, în 1990, gândurile mele, aşteptările mele, visele mele erau cu totul altele. Presa românească, dnă Săraru, are anticorpi. Presa românească este, într-adevăr, la ora actuală, bântuită, la momentul ăsta, de anumite - încerc să îmi găsesc cuvintele, ca nu cumva să fiu interpretat sau să jignesc pe cineva...

Realizator: Să spun eu? Anumite maladii, fantasme...

Gigel Ştirbu: Da, fantasme, foarte bine găsit cuvântul. Presa românească, dar nu toată, o parte a presei româneşti, din care dumneavoastră nu faceţi parte.

Realizator: Vă mulţumim pentru apreciere.

Gigel Ştirbu: Dumneavoastră sunteţi, într-adevăr, o oază de speranţă în ceea ce priveşte îmbuntătăţirea calităţii presei româneşti. Spuneam că presa românească în momentul ăsta reprezintă o imagine vie a întregii societăţi. Există în presa românească oameni care îşi fac datoria cu prisosinţă, sunt respectaţi, continuă să creadă că presa este câinele de pază al democraţiei, continuă să creadă că o dată şi o dată, presa va redeveni ceea ce a fost. Presa ar trebui să fie făcută de profesionişti. Cunosc foarte mulţi oameni din presă, mulţi dintre ei sunt oameni de bună calitate. În situaţia în care interesele celui care deţine un trust media interacţionează cu interesele altuia, care beneficiază de pe urma acestui trust, în momentul acela, calitatea informaţiei poate fi viciată. Nu vreau să dau exemple, cum spuneam mai devreme, pentru a nu fi interpretat. Dar vedem în fiecare zi, vedem în fiecare seară, urmărim cu toţii, suntem cetăţeni, suntem dornici de informaţie, avizi de informaţie şi vedem ce se întâmplă. Exemplele sunt multe, dar dacă deschideţi televizorul într-o seară şi vă uitaţi pe mai multe canale de ştiri la acelaşi subiect, veţi vedea lucruri care nu fac cinste presei româneşti.

Realizator: Aşa este, dle preşedinte, aveţi perfectă dreptate şi e această alienare a cetăţeanului de bună calitate, care se uită la televizor, ascultă radiouri, citeşte bloguri, citeşte site-uri de ştiri. Cum ne apărăm noi de ştirile false, de fake news? Pentru că e o boală, e o boală care ne loveşte pe toţi şi e contagioasă.

Gigel Ştirbu: Nu avem cum să ne ferim sau ne apărăm. Stăteam de vorbă cu un coleg de-al dumneavoastră din presă, care e destul de cunoscut în media românească şi câteodată chiar promovează astfel de ştiri, pentru că asta e viaţa, omul e angajat la un trust şi trebuie să respecte politica trustului respectiv. Dar într-o discuţie privată i-am făcut un reproş amical, prietenesc şi i-am spus: "Dar nu te gândeşti că tu şi alţii ca tine puteţi conduce la denaturarea meseriei voastre, pe care o faci, o faci destul de serios?" Mi-a spus următorul lucru: "Păi ai telecomandă. Te poţi uita sau nu la mine". Şi i-am spus următorul lucru: "Nu ăsta e răspunsul. Răspunsul este acela că dacă tu crezi în jurământul pe care l-ai depus atunci când ai intrat în breasla asta" - un jurământ, cum să vă spun"...

Realizator: Cu tine însuţi.

Gigel Ştirbu: Cu tine însuţi. "Nu vei mai face aşa ceva". Mi-a spus următorul lucru: "Am familie, societatea românească este de asemenea manieră încât peste câţiva ani de zile nu va mai şti de mine şi de ceea ce am spus". Vedeţi dumneavoastră...

Gigel Ştirbu: Responsabilitatea şi materialismul, în definitiv, materialismul fiecăruia dintre noi a condus aici. Trăim într-o societate care se mişcă cu rapiditate. Vedem lucruri pe care nu le credeam în stare a se întâmpla acum 27-30 de ani.

Realizator: Nici nu ne imaginam.

Gigel Ştirbu: Eu bănuiesc pe toată lumea de bună credinţă, dar îmi aduc aminte că atunci când am ieşit de pe băncile şcolii şi a trebuit să aplic pentru primul meu job, cel cu care stăteam de vorbă mi-a spus că în primul şi în primul rând îmi trebuie câţiva ani de experienţă ca să ştiu şi să înţeleg ceva din acea misiune pe care mi-am ales-o. Dădeam exemple. În momentul de faţă, societatea românească încearcă să evolueze şi să ardă etapele cu o rapiditate ieşită din comun.

Realizator: Cu o frenezie, aş spune eu.

Gigel Ştirbu: Da, bine spus. Este una din societăţile europene, suntem una din ţările europene în care se întâmplă acest lucru. Ei, lucrurile astea nu le veţi întâlni în democraţiile consolidate, în ţările occidentale bine ancorate, în care valorile sunt stabilite şi există o ierarhie a valorilor şi o scară a valorilor...

Realizator: Şi un respect al valorilor, domnule preşedinte.

Gigel Ştirbu: Cu siguranţă. Există în aceste ţări astfel de înţelegere faţă de această scară a valorilor. La noi, această scară a valorilor nu mai există. Vedeţi dumneavoastră, la noi piramida este aşezată exact invers, baza nu mai este jos, ci baza este sus. Încercăm în momentul de faţă, fără să avem o scară a valorilor, să ajungem cât mai sus, iar atunci cand am ajuns sus, ne dăm seama că avem lacune grave.

Realizator: Dacă ne dăm seama.

Gigel Ştirbu: Să ştiţi că toţi îşi dau seama.

Realizator: Credeţi?

Gigel Ştirbu: Da, toţi îşi dau seama, numai că unii recunosc, iar alţii nu recunosc.

Realizator: S-ar putea să aveţi dreptate.

Gigel Ştirbu: Fiecare în sinea lui, fiecare dintre noi la un moment dat ne dăm seama că ori cămaşa e cam largă, ori că scaunul e prea înalt pentru noi. Unii recunosc, alţii nu. Totul ţine de educaţia pe care am primit-o fiecare dintre noi şi de capacitatea de a realiza fiecare dintre noi care este măsura valorii noastre. Am plecat de la situaţia presei româneşti. Şi în prea românească, în mass-media românească se întâmplă aceste lucruri. Am văzut jurnalişti de toată excepţia, de mare valoare, care recunosc atunci când au greşit, în schimb, am văzut jurnalişti care nu vor recunoaşte niciodată, absolut niciodată că ceea ce au scris ei nu coincide cu adevărul. Ca în societate, sunt oameni de bună calitate în presa românească, sunt şi oameni care nu au ce să caute acolo. Lucrurile sunt mult mai sensibile în presă, pentru că în definitiv, dumneavoastră sunteţi formatori de opinie, ceea ce spuneţi dumneavoastră, peste 90%...

Realizator: Cred şi influenţează destine.

Gigel Ştirbu: Mama mea, Dumnezeu să îi dea sănătate, de fiecare dată când mă întreabă anumite lucruri pe care le-a citit în presă sau le-a văzut la televizor sau le-a citit pe presa online, îmi spune: "Dar, mamă, a scris la ziar", adică e mai presus de orice bănuială, cum că nu ar fi adevărat.

Realizator: Cum se spunea odată, "s-a spus la radio".

Gigel Ştirbu: Da, "s-a spus la radio".

Realizator: Când s-a spus la radio, era ca ora exactă.

Gigel Ştirbu: Şi dumneavoastră, cei din media, aveţi o responsabilitate foarte mare. Dacă fiecare dintre dumneavoastră - bine, niciodată nu or să fie toţi pe aceeaşi lungime de undă, că tot suntem la radio - dacă fiecare dintre dumneavoastră ar înţelege misiunea pe care o aveţi, poate şi societatea asta, poate şi oamenii politici s-ar putea schimba, că tot clamăm toată ziua despre schimbarea clasei politice, tot vorbim în fiecare zi de schimbarea acestei clase politice. Iată că parlamentul actual, în proporţie de 70%, este un parlament nou. Ceea ce ar trebui să conducă la ideea că oamenii sunt mulţumiţi. Eu vreau să ştiu dacă peste patru ani de zile, oamenii vor fi mulţumiţi de activitatea actualului parlament, în situaţia în care sunt 70% oameni noi în acest parlament.

Realizator: Reprezentanţi ai unei populaţii.

Gigel Ştirbu: Exact. Şi parlamentul, ca şi media românească, este o oglindă a societăţii, în parlament veţi găsi oameni de foarte bună calitate, veţi găsi oameni care au alte intenţii faţă de cele pe care le-au clamat atunci când au fost aleşi, veţi găsi oameni bine pregătiţi, veţi găsi oameni care nu au ce să caute aici, dar sunt expresia voinţei cetăţeanului, sunt expresia societăţii româneşti. De aceea şi presa - şi nu pot să spun parlamentul, clasa politică - este expresia voinţei cetăţeanului. Cum suntem noi toţi, aşa este şi media românească, şi politica, şi societatea în ansamblul său.

Realizator: Dle preşedinte, pentru că vă ştiu un om foarte credincios, vă ştiu un om foarte ataşat valorilor naţionale şi aţi dovedit asta, cum vă gândiţi că trebuie să serbăm Marea Unire? Este un moment unic pe care avem şansa unii dintre noi să îl trăim. Este un moment în care am putea să aducem un spirit comun, să găsim un spirit comun în această societate pe care dumneavoastră foarte bine aţi caracterizat-o, este aşa cum este şi eu plusez şi spun: dezbinată, o societate dezbinată, o societate lipsită de încredere, o societate în care cuvântul dat nu mai e cuvânt de multe ori.

Gigel Ştirbu: Da. Eu nu ştiu dacă anatagonismul acesta din societate va dispărea pe 1 decembrie 2018. Este o zi festivă, este un moment, se împlinesc 100 de ani de la un eveniment major pentru naţiunea aceasta, dar nu ştiu dacă neapărat în acea zi va dispărea această dezbinare din societatea românească. Normal, Unirea cea Mare noi ar trebui să o trăim în fiecare zi. Societatea românească are o problemă în situaţia asta şi stăteam de vorbă acum câteva zile cu un coleg de-al meu, care mi-a propus: hai să ieşim puţin din sfera asta a societăţii româneşti, să vedem ce se întâmplă în celelalte ţări, pentru că în definitiv, noi nu suntem singuri pe pământul ăsta, noi facem parte dintr-o mare familie. Şi am zis: uită-te ce se întâmplă în Franţa. A zis: uită-te ce se întâmplă în Marea Britanie. Vă aduc aminte de Brexit.

Realizator: Brexit.

Gigel Ştirbu: Uită-te ce se întâmplă la vecinii noştri din Ungaria, uită-te ce se întâmplă în toată Europa. Nu suntem altfel. Uită-te ce se întâmplă în SUA...

Realizator: Este exemplul cel mai elocvent.

Gigel Ştirbu: Deci, cum să vă spun, cea mai râvnită democraţie a lumii, după cea din Marea Britanie. Să ştiţi că lucrurile se succed şi se repetă la un anumit timp.

Realizator: Interval, ciclicitate.

Gigel Ştirbu: Exact, exact. Totul ţine de ceea ce vrea fiecare dintre noi. Dacă înţelege fiecare că adevăratele valori ale fiecăruia dintre noi sunt cele ale familiei, familiei tradiţionale, ale bunei înţelegeri, ale...

Realizator: Toleranţei.

Gigel Ştirbu: Toleranţei, ale educaţiei, ale bunului simţ şi bunei creşteri, dacă fiecare dintre noi înţelegem aceste lucruri, cu siguranţă ne vom împăca unii cu alţii. Nimeni, nici unul nu este mai bun sau mai rău decât unul dintre noi. Toţi avem păcate, toţi facem greşeli, nu este om care să nu greşească în fiecare zi. Cum ai ieşit din casă, cum ai deschis ochii dimineaţa, sigur până seara vei greşi sau vei supăra pe cineva, fără să fii... fără intenţie, fără să îţi doreşti acest lucru. În ceea ce priveşte Centenarul, tare mult mi-aş dori ca acest Centenar să facă românii altfel decât sunt în situaţia de astăzi. Eu nu mi-aş mai dori să văd oameni care sunt linşaţi mediatic, pentru că, nu ştiu...

Realizator: Au avut o opinie.

Gigel Ştirbu: Opinia lor nu coincide cu opinia noastră. Nu mi-aş mai dori să mai văd discursul public, să văd societatea...

Realizator: La un nivel atât de jos.

Gigel Ştirbu: De jos. Şi îmi spunea un prieten, tot aşa, câteva zile - după cum vedeţi, am început, poate e şi o o dovadă, nu ştiu, de înaintare în vârstă, am început să citez din apropiaţi, din prieteni - îmi spunea un prieten că întotdeauna e loc şi de mai rău. Am spus: nu se poate ca societatea românească să se ducă mult mai jos. A spus: "Nu, vai de mine, credeai tu acum 10 ani de zile că societatea românească va ajunge în această situaţie?" Nu credeam. Şi mă întrebam: oare cine e vinovat? Toţi suntem vinovaţi. Unii au o vină mai mare, alţii o vină mai mică. Toţi suntem vinovaţi. Şi dumneavoastră, din presă şi noi, clasa politică, toţi avem o parte de vină. Toţi avem o parte de vină. Lucrurile astea nu s-au întâmplat imediat după anii '90 dintr-un singur considerent: toţi am scăpat de duşmanul comun în '90, toţi eram prieteni, toţi eram fraţi. O dată ce am început să ne depărtăm de acele momente ale anilor '90, în care toţi trăiam într-o bucurie generalizată...

Realizator: Şi aveam un proiect comun.

Gigel Ştirbu: Exact. După ce ne-am îndepărtat de acea perioadă, am început să ne căutăm adversari, să ne căutăm duşmani, să ne căutăm opozanţi, fără să înţelegem că fiecare dintre noi, într-o mai mare sau mai mică măsură, avem o responsabilitate faţă de cei de lângă noi. Şi eu, care fac ceea ce fac într-o perioadă efemeră şi trecătoare, şi dumneavoastră, care faceţi, sper din toată inima, cât mai mult timp de acum înainte, pentru că o faceţi foarte bine, meseria pe care v-aţi ales-o...

Realizator: Mulţumesc.

Gigel Ştirbu: Fiecare dintre noi avem o responsabilitate. Dacă nu înţelegem că ceea ce facem noi cotidian are repercusiuni asupra celor de lângă noi, înseamnă că nu am înţeles şi înseamnă că suntem vinovaţi pentru parcursul societăţii româneşti în ultimii ani de zile. Eu, de felul meu, sunt o fire extrem de optimistă, oltean fiind. N-am văzut oltean...

Realizator: Suntem amândoi olteni aici, la masă.

Gigel Ştirbu: N-am văzut oltean pesimist, dar, sincer, parcă simt că începe să mi se termine doza de optimism. Mi-am dorit din toată inima /ca/ societatea românească să redevină ceea ce a fost odată, o societate care îşi doreşte să evolueze.

Realizator: Firesc şi normal.

Gigel Ştirbu: Vedeţi, ca în orice carieră, ca în cariera fiecăruia dintre noi, în situaţia în care arzi etapele, cum discutam mai devreme, s-ar putea ca la un moment dat să te loveşti de lipsa de expertiză, să te loveşti de faptul că nu ai toate cunoştinţele necesare pentru a lua o decizie corectă şi firească. Aşa este şi societatea românească. Societatea românească, dacă nu se dezvoltă pe baze solide, mai devreme sau mai târziu va face greşeli. Vă aduc aminte greşelile făcute de societatea românească în anii '45, vă aduc aminte de greşelile făcute de societatea românească în anii '30. Sunt foarte multe greşeli pe care societatea românească le-a făcut. Dar la un moment dat a înţeles că a făcut aceste greşeli şi a urmat drumul mai departe. Sper din toată inima ca noi toţi să înţelegem care este mersul firesc al lucrurilor, care este mersul acestei naţiuni şi cu toţii să punem umărul. Poate Centenarul este o bornă pe care trebuie să o trecem şi să înţelegem că la 100 de ani de la Marea Unire, la 100 de ani de când înaintaşii noştri - şi aici trebuie să recunosc, să dăm Cezarului ce e al Cezarului, că înaintaşii liberali au pus umărul la formarea acestei naţiuni - poate înţelegem că trebuie să lăsăm la o parte orgoliile, să lăsăm la o parte dorinţa fiecăruia de a-şi impune punctul de vedere cu orice preţ. Cred şi sper şi sunt convins că - mă rog, ca şi mine sunt mulţi în ţara asta - sper că o dată cu Centenarul, naţiunea asta să-şi fi trăit adolescenţa, socieatea românească să ajungă la maturitate şi să ia deciziile necesare şi fireşti pentru ţara asta.

Realizator: Domnule preşedinte, cu acest îndemn la responsabilitate, la toleranţă, la cultul valorilor, dacă am înţeles eu bine, autentice şi la o privire demnă în viitor şi lipsită de încrâncenare, aş încheia emisiunea cu dumneavoastră. Domnule preşedinte, daţi-mi voie să vă mulţumesc pentru aprecierile şi pentru îndrumările pe care le-aţi adus societăţii din care fac parte, să vă mulţumesc pentru acest interviu şi să-mi doresc să vă găsesc un pic mai optimist decât optimismul dumneavoastră obişnuit.

Gigel Ştirbu: Vă mulţumesc tare mult. Sper să mă găsiţi în 2018 mai optimist. Eu vă felicit din toată inima pentru ceea ce faceţi. Vă felicit pe dumneavoastră şi tot colectivul dumneavoastră de la RADIO ROMÂNIA. Sunteţi un etalon şi ar trebui să fiţi un etalon pentru mulţi din presa românească. Vă felicit pentru tot ceea ce faceţi acolo. Se vede clar că sunteţi unul din pilonii de bază ai societăţii româneşti. Vă mulţumesc pentru invitaţie şi ca de fiecare dată, vă sunt recunoscător pentru ceea ce faceţi pentru noi toţi.

Realizator: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aici se încheie, doamnelor şi domnilor, ediţia specială din această seară a emisiunii "Oameni care mişcă România". A fost preşedintele Comisiei de cultură, arte şi mass media, Gigel Ştirbu, un om care se încăpăţânează să creadă că România trebuie şi poate să meargă mai departe

Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie
Interviuri 16 Martie 2023, 15:29

Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie

Interviu acordat corespondentului RRA la Bruxelles de Tanczos Barna, ministrul mediului.

Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie
Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă
Interviuri 06 Octombrie 2022, 09:39

Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă

"Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.

Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă
De ce pleacă tinerii din România
Interviuri 05 Octombrie 2022, 09:35

De ce pleacă tinerii din România

Apel matinal" - Invitat: Cătălin Zamfir, sociolog și director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei...

De ce pleacă tinerii din România
Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională
Interviuri 29 Septembrie 2022, 09:05

Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională

Apel matinal - Invitat: Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională
Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens
Interviuri 28 Septembrie 2022, 09:48

Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens

Apel matinal - Invitat: medicul Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină a Familiei.

Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens
Reformă teritorială și unificarea localităților
Interviuri 22 Septembrie 2022, 09:22

Reformă teritorială și unificarea localităților

„Apel matinal” - Invitat: Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România.

Reformă teritorială și unificarea localităților
"E necesară o majorare a pensiilor de cel puțin 10% începând cu 1 ianuarie"
Interviuri 20 Septembrie 2022, 09:00

"E necesară o majorare a pensiilor de cel puțin 10% începând cu 1 ianuarie"

"Apel matinal" - Invitat: Ministrul muncii și solidarității sociale, Marius Budăi.

"E necesară o majorare a pensiilor de cel puțin 10% începând cu 1 ianuarie"
Dîncu: România vrea să dezvolte cooperarea în domeniul apărării cu Israelul
Interviuri 17 Septembrie 2022, 09:03

Dîncu: România vrea să dezvolte cooperarea în domeniul apărării cu Israelul

Interviul integral cu ministrul apărării, Vasile Dîncu, aflat în vizită în Israel.

Dîncu: România vrea să dezvolte cooperarea în domeniul apărării cu Israelul