Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Viorel Jinga, rectorul UMF "Carol Davila": Suntem lideri regionali, cunoscuți la nivel internațional

Viorel Jinga spune că Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" s-a remarcat ca un lider regional, fiind cunoscută la nivel internațional.

Viorel Jinga, rectorul UMF "Carol Davila": Suntem lideri regionali, cunoscuți la nivel internațional

Articol de Luminiţa Voinea, 21 Mai 2024, 16:38

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21 mai, ora 1:29) - Emisiunea "Serviciul de noapte" - Realizator: Maria Ţoghină

Reporter: Ioana Bruşten - Bun găsit la o nouă întâlnire cu excelența medicală! Ioana Brușten sunt eu, iar invitatul meu de astăzi este rectorul Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, domnul profesor doctor Viorel Jinga. Domnule profesor, vă mulțumesc mult că suntem împreună. Suntem aici la Rectoratul Facultății de Medicină, la finalul unei zile extrem de pline, dar cumva am senzația că așa arată zilele dumneavoastră în general.

Viorel Jinga: Bine aţi venit în sediul nostru! Sigur că în fiecare zi avem fel și fel de activități. Încep cu activitatea la spital și continui cu cea de la rectorat.

Reporter: Noi ne întrebam cum reușiți în 24 de ore să ajungeți în toate locurile unde am văzut în ultimele zile că ajungeți și cum aţi reușit să aveți toată energia necesară ca să le faceți pe toate.

Viorel Jinga: Dimineața la 7:00 sunt la spital, consult până la raportul de gardă de la ora 8:00, dimineaţă am avut o intervenție, avem avantajul noi, urologii, că avem unele intervenții care durează mai puțin și pacientul se externează și mai repede. După această intervenție am avut un zoom cu Comisia de Dialog Social, pentru că vom prelua, sperăm, Spitalul CF2 prin hotărâre de guvern. S-a discutat în Comisia de Dialog Social, au fost discuții aprinse mai ales din partea sindicatelor, după care a fost Consiliul școlii doctorale și după Consiliul şcolii doctorale am mers la Biblioteca Centrală Universitară, unde s-a lansat un proiect foarte important al Academiei Oamenilor de Ştiință din România, "România cunoașterii", voiam să spun "Educată", dar e "România cunoașterii". Și a durat vreo două ore acea lansare a acestui mare proiect, unde au fost prezenți reprezentanți ai corpului didactic din București și nu numai, dar și ai ministerelor și chiar din partea domnului premier a fost cineva prezent.

Reporter: O să vorbim despre proiectul acesta...

Viorel Jinga: După care am fost la inaugurarea unei clădiri a Facultății de Stomatologie, un centru integrat pentru pregătirea studenţilor şi a rezidenţilor din Sectorul 4.

Reporter: Să nu mai ziceți că sunteți obosit sau că vă treziți greu dimineața, că mie o să-mi fie rușine în momentul ăsta să mai spun așa. Domnule rector, luna mai a fost foarte bogată până acum atât pentru Universitatea de Medicină și Farmacie, cât și pentru dumneavoastră personal. Și, dacă ar fi să amintesc doar trei dintre evenimentele mari, semnificative care au avut loc, aș spune că a apărut metarankingul universitar, care plasează Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" pe locul patru în țară, prima între universitățile de medicină, și ceea ce este cel mai important, mi se pare mie, arată că este într-un trend ascendent față de anii precedenți. Apoi ați primit titlul de Membru de Onoare în Grad de Comandor al Ordinului Militar de România și proiectul de care tocmai ați amintit, care s-a lansat, "România cunoașterii", inițiat de Academia Oamenilor de Știință din România, împreună cu UMF "Carol Davila" și cu Universitatea Politehnica din București. Și, dacă sunteți de acord, aș zice să le luăm pe fiecare pe rând, așa, puțin, să le detaliem - întâi clasarea în metarankingul universităților. Mă întrebam dacă ceea ce arată clasamentul din acest an este acel drum către statutul de lider regional de care știu că dumneavoastră pomeneați și era una din țintele dumneavoastră.

Viorel Jinga: Sigur că acest metaranking este destinat mai ales unităților comprehensive, noi fiind o universitate în care avem numai partea medicală, este mai greu să urcăm poate mai mult decât acest loc pe care l-am obținut; între universităţile de medicină suntem însă pe primul loc. În ultimii ani am urcat de la locul 7, 6, 5 și iată că am ajuns pe acest loc onorabil, având în față universități comprehensive mari, pe care este greu să le depășim, dar ne-am propus să acționăm astfel încât poate și urcăm în anii următori.

Reporter: Ce se înţelege prin universitate comprehensivă, ca să înțelegem diferența?

Viorel Jinga: De exemplu, Politehnica, care are acum, având și Universitatea de la Pitești, foarte multe programe de studiu pe diferite specialități. Noi avem numai partea medicală, ei acum au și partea tehnică, și partea socială, de ştiinţe sociale, nemaivorbind de alte specializări. Deci cei care au multe specializări atunci când termină studentul devine absolvent pe diferite specializări este o universitate comprehensivă. Nu suntem universitate de medicină şi farmacie. La Târgu Mureș, prin unirea cu o universitate tehnică, a reușit să devină într-un fel și ea comprehensivă - universitatea de la Târgu Mureș. Dar în alte clasamente, URAP (University Ranking by Academic Performance - n.n.) de exemplu, suntem pe primul loc din ţară, chiar înaintea altor universități mari, cum este Babeș-Bolyai, Politehnica sau Universitatea din București. Deci sunt două clasamente şi suntem chiar pe primul loc, într-unul din clasamente alături de ASE suntem pe primul loc.

Reporter: Deci trendul ascendent...

Viorel Jinga: Da. Şi la Shanghai, deși pe universitate nu suntem în primele 1.000, dar în medicină clinică suntem pe poziția 101-150, pe care am obţinut-o în ultimul an și ne menținem acolo. Acum este greu să te menții după ce ai reușit să urci. Să nu se pună problema că nu te poţi menține. Dar, prin activitatea colegilor mei, s-ar putea să ne menținem pe aceste locuri fruntașe.

Reporter: Această poziție de lider regional de care dumneavoastră ați pomenit când am mai povestit noi și acum un an, dacă bine îmi aduc aminte, la ce se referă exact? Cum vă doriți să...?

Viorel Jinga: Sigur că nu înseamnă doar să ne plasăm între primii înaceste clasamente. Calitatea pregătirii studenților, a rezidenților trebuie să fie de nivelul unui lider. Atunci când ei sunt solicitați să fie angajați în spitalele private, în străinătate reușesc să obțină locuri frumoase...

Reporter: Ceea ce se întâmplă în general.

Viorel Jinga: Atunci putem spune că suntem lideri regionali, suntem cunoscuți la nivel internațional. Am avut și evaluarea internațională a universității și am obținut această evaluare internațională pentru prima dată în istoria universității. Era și foarte important, pentru că altfel nu puteau să meargă să lucreze în Statele Unite absolvenții noștri. Nu neapărat că ne gândim să plece în Statele Unite...

Reporter: Pentru specializări...

Viorel Jinga: Specializări, dar unii chiar /.../ să rămână acolo. În luna mai, pe lângă aceste trei evenimente de care ați amintit, a fost și depunerea fișei unui proiect foarte important, de 85 de milioane de euro, un proiect pe care noi îl numim ROGEN, /.../ de fișa de proiect./schelaru/ Urmează ca în două luni, poate, să semnăm şi contractul, astfel încât putem operaționaliza Institutul de Genomică de care v-am spus data trecută.

Reporter: Genomica este tot mai pomenită și tot mai accesată în stabilirea diagnosticelor de mare acuratețe, din câte știu eu.

Viorel Jinga: Da, şi este important că nu mai trimitem probele în străinătate, mai ales pentru bolile rare, care sunt boli rare, dar sunt foarte multe şi Institutul de Genomică le poate operaționaliza dacă semnăm contractul pentru acest proiect foarte important, proiectul ROGEN, unde avem 23 de parteneri din ţară și va rezulta şi o reţea naţională de genomică, nu doar institutul nostru se va dezvolta.

Reporter: Iarăşi, un lucru foarte important, ca să fie accesibilitatea mult mai bună, atâta timp cât vor fi puncte în toată țara. Titlul de Membru de Onoare în Grad de Comandor al Ordinului Militar de România. Când vi s-a decernat, s-a spus că onorează contribuția la emanciparea naţiunii.

Viorel Jinga: Distincţia poate nu era doar pentru mine, era pentru universitate, pentru că altfel dacă nu aveam o comunitate academică puternică şi extrem de bine pregătită în spate, poate nu aş fi... Ce înseamnă emanciparea naţiunii? Din punct de vedere al universităţii, înseamnă acea responsabilitate socială a universităţii de a asigura sănătate naţiunii și a asigura sănătatea naţiunii este foarte important în special prevenţia, pentru că e mai uşor să previi decât să tratezi şi, cum spunea Hipocrate, sănătatea e o comoară pe care nu mulţi o preţuiesc, deşi majoritatea se nasc cu ea şi noi trebuie să determinăm în populație dorința de prevenţie, dorinţa de screening, să meargă la medic cât mai devreme pentru că şi rezolvarea este mult mai bună. Deci emanciparea naţiunii eu am considerat-o a fi contribuţia universităţii, evident în perioada aceasta cât sunt eu rector au loc astfel de acţiuni de screening şi de prevenție. Această prevenţie o facem prin cadre didactice, dar chiar și prin studenți care au foarte multe proiecte și am și expus acolo proiectele universităţii și ale studenților în activitatea de prevenție.

Reporter: Dumneavoastră ați subliniat prin tot ceea ce aţi spus și atunci şi acum exact rolul echipelor și al echipelor mari.

Viorel Jinga: Da. Sunt /.../ colegii mei și aici la rectorat ei pot veni oricând și chiar fără programare ca să discutăm modul în care putem rezolva anumite probleme. Sunt alături de studenţi, am fost cu ei şi la acţiuni de donare de sânge, chiar şi în provincie, la Turnu Severin sau la Călărași, acum trei săptămâni am fost lângă Piteşti, într-o localitate unde nu prea aveau acces la asistenţă medicală locuitorii, au fost studenții și am fost şi eu cu ei şi chiar în weekendul trecut au fost la Turnu Severin, iarăşi într-o acțiune de asistență medicală de screening mai mult, colegi de-ai mei alături de Lions Club și au fost foarte mulțumiţi prin faptul că acei rezidenţi care au mers au putut vedea anumite patologii, au câștigat și experiență, dar evident că au ajutat mult comunitatea locală, din acest punct de vedere.

Realizator: Este clar că dumneavoastră credeți în puterea exemplului - și care funcționează de fiecare dată.

Viorel Jinga: E foarte importantă puterea exemplului, e foarte important să te comporţi colegial cu toţi şi am mai spus-o, să vină cu plăcere la serviciu, atât la spital - colegii mei, unde conduc o clinică sau în activitatea didactică, evident că totul trebuie făcut planificat, civilizat, ordonat, nu înseamnă că dacă e democraţie...

Reporter: Nu heirupism. Mă gândeam dacă această componentă de prevenție, pe care ați menționat-o și ați subliniat-o, va face parte și din proiectul pe care l-ați pomenit și dumneavoastră puțin mai devreme, "România cunoașterii". Acest proiect are 10 mari domenii, sănătatea fiind unul dintre ele, și mă gândesc că în domeniul sănătății tot ceea ce înseamnă cercetare, tot ceea ce înseamnă inovare, tot ceea ce înseamnă descoperiri se reflectă evident câteodată, poate nu imediat, dar suficient de rapid în starea de bine și în sănătatea populației.

Viorel Jinga: Cu siguranță cel de-al cincilea domeniu este medicina între cele 10 şi, cel mai important, să revenim iar la prevenţie şi la screening şi mai ales în cultura medicală a populației. O să fie la Timișoara o conferință despre postadevăr, postadevăr înseamnă atunci când se emit în diferite medii, în special social media, anumite teorii care nu sunt corecte din punct de vedere medical, din punct de vedere ştiinţific, dar tot repetate și anunțate tot timpul se ajunge ca cei care receptează aceste ştiri să creadă că sunt într-adevăr adevărate..., există acest postadevăr şi știm foarte bine că la vaccinare mai ales...

Reporter: ... da.

Viorel Jinga: ...este o componentă importantă și mai ales lipsa de cunoștințe duce la proliferarea postadevărului.

Reporter: Cred că ăsta este riscul rețelelor de socializare și al acestei libertăți totale de exprimare. Deci fiecare, indiferent de specialitatea și pregătirea lui, își poate permite să emită păreri, supoziții, care nu sună doar a păreri, sună a adevăruri de foarte multe ori.

Viorel Jinga: Majoritatea cred că ştiu de toate, şi chiar vedem şi pe la unele televiziuni, oameni care se pricep la toate...

Reporter: Fotbal, politică, medicină - asta știe toată lumea. Domnule rector, ați intrat în al doilea mandat de conducător al Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila". Ați declarat la un moment dat că vreți să sporiți vizibilitatea universității pe plan european. Cum v-ați propus să faceți acest lucru?

Viorel Jinga: Sigur, o internaţionalizare este o componentă principală a programului meu managerial şi avem un rectorat care este foarte activ. Prorector Bogdan Popescu se ocupă de aceste activități./lalexandrescu/ Avem în Erasmus un număr mai mare de studenți care pleacă în străinătate, dar cel mai important poate este pregătirea colegilor din străinătate care vin la modulul de engleză și care vor fi ambasadorii noștri /.../ în locurile unde vor lucra ulterior.

Reporter: De unde vin, să zicem, în mare măsură studenți în modulul acesta de engleză să învețe la noi medicină?

Viorel Jinga: Foarte mulţi vin din Israel, din Grecia, dar și din țările vest-europene.

Reporter: Deci vin și din vestul Europei înspre noi.

Viorel Jinga: Şi chiar din Statele Unite și Canada am avut studenți şi avem studenţi.

Reporter: Este foarte interesant. Nu spuneați la un moment dat că poate vă veți gândi și la un modul în limba franceză?

Viorel Jinga: Ne-am gândit. Din păcate, la partea de preclinic, adică până în anul III, când studenții nu intră în spitale și au laboratoare sau alte modalități de pregătire, în sala de disecție, de exemplu, nu prea avem spații; ca să mai aducem încă un număr... Noi am cumpărat acum o clădire, de fapt două clădiri, unde am vrea să mutăm studenții din Palatul Facultății de Medicină, pentru că am luat un împrumut BEI - și trebuie să consolidăm facultatea și în curtea facultăţii să realizăm un centru de cercetări - un împrumut de 24 de milioane de euro. Din păcate, din cauza birocraţiei încă n-am avut nicio tragere din acest împrumut. Deci am cumpărat două clădiri, le-am pregătit... După ce vom consolida facultatea și, de asemenea, de la RAPPS am mai obținut un teren de 3.800 m², unde vrem să construim un sediu al Facultății de Farmacie. La Farmacie avem un modul de limba franceză, din păcate vin puțini la Farmacie, pentru că vin puțini și la modulul de română la Farmacie.

Reporter: Este o evoluție interesantă. Țin minte că pe vremea când generația mea dădea examen de admitere la facultate, la Farmacie era luptă mare.

Viorel Jinga: Din păcate, acum de-abia reușim să ocupăm locurile pe care le avem repartizate de la minister. Nu este numai la noi, în București; în țară chiar ajung ca jumătate din locuri să fie ocupate. Probabil că sunt salariile neatractive. Farmacia acum este numai particulară și modul în care patronii plătesc farmaciștii nu este foarte bun. De asemenea poate că nemaiavând laboratoare unde să lucreze nu mai sunt atractive, devenind practic, să zicem, unii dintre ei, să zicem, vânzători de medicamente, ceea ce poate face și un asistent de farmacie.

Reporter: Să nu fie suficient de atractiv. Deși domeniile în care poate activa un absolvent de farmacie sunt foarte multe. Țin minte că povesteam cu doamna decan a Facultății de Farmacie și dânsa ne explica că există o paletă extrem de largă de zone în care se poate îndrepta un absolvent de farmacie. Dar poate că cine știe...

Viorel Jinga: Aşa e. Din păcate, asta e realitatea și /.../ câţi studenţi ai - glumeşte cu mine iarăşi şi îmi face sânge rău.

Reporter: E o fluctuație a meseriilor pe piață, poate nu numai la noi, poate și în lume, care țin de tot felul de factori pe care poate nu putem să-i explicăm în totalitate; de ce aşa şi nu altfel!

Viorel Jinga: Da, poate e ciclic şi poate că îşi va reveni cu timpul, fiind puțin absolvenți, fie atunci o mai mare ofertă de muncă în domeniul farmaciei şi s-ar putea să revină....

Reporter: La ceea ce era odată, da. Apropo de cercetare, dle profesor. Spuneați dumneavoastră, la un moment dat, că ați pus accent pe o cercetare aliniată la agenda europeană 2030 pentru dezvoltare durabilă. Ce înseamnă asta?

Viorel Jinga: Sigur că agenda europeană înseamnă niște proiecte la care putem să aplicăm şi pentru că se stabilește o agendă de cercetare la nivel european, noi ne adaptăm la ea, pentru că trebuie să aplicăm aceste proiecte. Acum este o competiţie mare de centre de excelență și am depus la fiecare subdomeniu, fie ca și partener în anumite proiecte, dar în acelaşi timp şi formulator în unul dintre ele, pentru că am avut dreptul la o singură formulare. Să sperăm că vom câștiga poate în aceste proiecte. De asemenea am intrat în centrul de competență în cancer, altfel tot niște proiecte tot europene, împreună cu un consorţiu mare format din unităţi de medicină și institute de cercetare. Deja s-a început activitatea în acest domeniu, în centre de competență în cancer și, mergând pe ideea că ceea ce se hotărăște la Bruxelles ca și teme de cercetare, trebuie să ne pliem, să fim flexibili pentru a ne adapta aceste teme pentru a câștiga astfel de proiecte.

Reporter: Existența acestor centre de cercetare, cum este cel în domeniul cancerului, va însemna posibilitatea ca bolnavii din această categorie să beneficieze de rezultatele care se vor obține acolo mai devreme, poate medicamente noi, poate terapii noi, poate...?

Viorel Jinga: Da, e adevărat că cei care sunt incluși în aceste studii, uneori de /.../ nu beneficiază direct, dar ceilalţi pot beneficia, dar în centrul /.../ de cancer sunt și pacienți care beneficiază direct, prin faptul că li se fac niște analize mai deosebite, se pune un diagnostic mai clar și terapiile moderne, mai ales imunoterapia poate fi aplicată la acești pacienți. Se mai stabilește şi un traseu clar al pacientului. Sigur că avem și legea legată de cancer care începe să se operaţionalizeze într-un fel prin acte subsecvente legii și se lucrează foarte mult. Să sperăm că și finanțarea va fi de aşa natură, pentru că în medicină niciodată nu sunt bani de ajuns, mereu apar și medicamente noi şi cele noi sunt foarte scumpe și toți vor să se trateze cu cele mai inovative substanțe.

Reporter: Medicina de top nu a fost și nu va fi niciodată ieftină. E clar că e nevoie de investiții pentru a susține excelența.

Viorel Jinga: Da și oricâte fonduri ar fi, tot vor fi în urma evoluţiei speciale a ştiinţei medicale.

Reporter: Pe site-ul dumneavoastră am văzut că aveți un citat, poate chiar un soi de motto: "Trebuie să te faci iubit și nu temut de colaboratori, deoarece legăturile trainice nu se fac decât prin bunătate".

Viorel Jinga: Unii mă acuză că sunt chiar foarte bun. Nu mă laud de acest fapt, dar simt ei și probabil că este adevărat. Desigur, bunătatea nu înseamnă neapărat să laşi să se ducă lucrurile într-o direcție greșită, dar în același timp, dacă eu am - să zicem - o decizie și mi se spune și vine cu argumente cineva că nu este bună, eu sunt flexibil și revin și mergem pe altă cale de a rezolva problema.

Reporter: Bunătatea este o calitate apreciată, astăzi, în societatea în care trăim? De fapt, asta este întrebarea.

Viorel Jinga: Probabil că e apreciată de cei care beneficiază de ea. Altfel, ţi se reproşează în spate, probabil că unii chiar profită de această bunătate și eu /..../ de multe ori văd în spatele acțiunilor lor și îmi dau seama că vor să profite și bineînțeles că nu o să merg până la capăt cu bunătatea, ci cu respectarea legii și a regulilor pe care le avem cu toții.

Reporter: Dar, până la urmă, astfel de relații între oameni sunt cele care fac lucrurile să meargă, nu tensiunea, nu biciul, nu duritatea extremă.

Viorel Jinga: Da şi tensiunile din anumite clinici, anumite spitale... mai sunt tensiuni și încerc să le dezamorsez. Faptul că aproape de unanimitate am avut votul la ultimele alegeri înseamnă că am discutat și cu cei tineri, dar și cu cei cu experiență și cu personalităţile medicale. Există foarte multe orgolii în domeniul medical și mai ales în cel academic.

Reporter: Deci ați găsit calea de mijloc. Cred că acesta e lucrul cel mai greu în viață.

Viorel Jinga: Absolut! Încerc, dar nu întotdeauna reușesc.

Reporter: Domnule rector, surpriză pentru studenții de la medicină, pentru cei care sunt studenți acum, pentru cei care poate acum se gândesc să participe la examenul de admitere care va urma, nu în foarte mult timp?

Viorel Jinga: Surprize? Poate numărul mare... Sunt simulările de examen pe care le organizează studenţii şi avem deja mai mulţi prezenţi la aceste simulări, atât la stomatologie, care vor fi săptămâna viitoare, şi peste două săptămâni la medicină... Deja studenţii care organizează mi-au transmis că sunt cifre mult mai mari ca anul trecut. Deci va fi...

Reporter: Deci interesul e mare.

Viorel Jinga: Interesul e mare și suntem singurii din țară care mergem pe manualele școlare și nu pe o carte tradusă din Statele Unite, tradusă la Târgu Mureș, pe care au preluat-o şi celelalte universităţi, adică Iașiul, Clujul, Timișoara, Craiova... Dau examen după o carte tradusă din Statele Unite.

Reporter: Ce carte este aceasta?
Viorel Jinga: Este o carte de biologie cu ceva elemente de chimie în interior.

Reporter: Dar mi se pare foarte interesant. Adică de ce ar trebui să învețe după cartea apărută în Statele Unite și nu după manualele după care se învaţă în liceu?

Viorel Jinga: Noi suntem organizaţi în G6, adică universităţile de medicină şi farmacie au asociaţie în G6 și ceilalți rectori au hotărât, eu am fost singurul care n-am dorit să mergem decât pe manualele școlare.

Reporter: Nu am știut asta până acum. Am trecut de vârsta admiterii.

Viorel Jinga: Cei care învață pentru București, nu mai pot da în altă parte, până la urmă, deși ziua admiterii este stabilită în G6 în aceeaşi zi, ca să nu fie discuții.

Reporter: Am înțeles. Deci nu mai există acele mutări de la un centru universitar la altul; n-am intrat la București, mă duc la Cluj, sau la Timișoara sau la Iaşi.

Viorel Jinga: Da... Nu ştiu dacă facultățile de la acele /.../ facultăţi de medicină s-ar putea să aibă, totuşi, un decalaj. Și mai este și Universitatea Titu Maiorescu, care organizează concursul după noi. Cei care nu reuşesc la noi, se duc şi încearcă la Titu Maiorescu, la universitatea privată.

Reporter: Dar, din ceea ce spuneți dumneavoastră, da că numărul celor înscriși pentru simulări este mare,este clar că interes există. Într-o vreme, au fost niște ani în care și numărul candidaților la medicină scăzuse puțin față de vremurile acelea clasice în care erau câte 10-12 candidați pe un loc. Uite că revenim la interesul pentru meseria de medic, la dorința de a deveni medic și cred că acesta este un lucru foarte bun.

Viorel Jinga: Trebuie să aibă și vocație și, în acelaşi timp, să învețe foarte bine și încep pregătirea din clasa a XI-a, majoritatea dintre ei, pentru că este un examen poate dificil, spunem noi, dar este tip grilă, ceea ce unii ne reproșează că ar trebui să avem interviuri sau alte modalități prin care să vedem dacă au vocație, dacă vor reuși în această profesie medicală, dar la un număr așa de mare de candidați este foarte greu să găsești o modalitate prin care să faci un interviu și, în plus, este foarte obiectiv și foarte rapid examenul.

Realizator: Pot să determini dacă au vocație niște copii la 18-19 ani? Adică nu riști să te mai și înșeli pe alocuri?

Viorel Jinga: De aceea spuneam că acesta este obiectiv și /.../ examen subiectiv și, în fine, reproşurile poate nu sunt cele mai bune. Tot un examen prin care se poate face o alegere corectă este grilă, dar... În fine, are incovenientele ei, niciun examen nu este perfect ca organizare.

Realizator: Domnul rector, timpul a trecut foarte repede. Sunt convinsă că ziua dumneavoastră nu se termină încă aici, cu această întâlnire cu noi, așa că vă mulțumesc frumos că ne-ați făcut loc în programul dumneavoastră, pentru timpul pe care ni l-ați acordat și, dacă sunteți de acord, o să mai vorbim și pe parcurs, dar mă gândesc că peste un an ne întoarcem și vedem ce s-a schimbat între timp, ce s-a mai adăugat.
Viorel Jinga: Vă aştept cu drag şi sper să am ce să vă povestesc peste un an, cu totul alte activități decât cele pe care le-am /.../ acum.

Realizator: Sunt convinsă. Mulțumesc foarte mult că ați fost astăzi împreună cu noi!

Viorel Jinga: Vă mulțumesc și eu!

AUDIO Interviul cu rectorul Viorel Jinga, difuzat în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină:

Amenințările hibride care transcend frontiere și ideologii, o provocare pentru națiunile democratice
Serviciul de noapte 12 Iunie 2024, 12:20

Amenințările hibride care transcend frontiere și ideologii, o provocare pentru națiunile democratice

Maria Țoghină a discutat la Serviciul de noapte despre cum putem proteja valorile democratice comune, cum va arăta Europa...

Amenințările hibride care transcend frontiere și ideologii, o provocare pentru națiunile democratice
Cum va arăta Europa următorilor 5 ani?
Serviciul de noapte 10 Iunie 2024, 08:38

Cum va arăta Europa următorilor 5 ani?

Maria Țoghină vă invită la o discuție despre cum putem proteja valorile democratice comune și cum va arăta Europa următorilor...

Cum va arăta Europa următorilor 5 ani?
Proprietarii, chiriașii sau administratorii în ale căror apartamente se consumă droguri riscă închisoarea
Serviciul de noapte 07 Iunie 2024, 07:52

Proprietarii, chiriașii sau administratorii în ale căror apartamente se consumă droguri riscă închisoarea

Legea a intrat deja în vigoare, spune expertul antidrog Cătălin Țone, la Radio România Actualități.

Proprietarii, chiriașii sau administratorii în ale căror apartamente se consumă droguri riscă închisoarea
Terapia țintită și inteligența artificială, arme de luptă împotriva cancerului
Serviciul de noapte 04 Iunie 2024, 17:04

Terapia țintită și inteligența artificială, arme de luptă împotriva cancerului

Tehnicile moderne care apar în fiecare an, inteligența artificială, managementul datelor și explozia de molecule noi sunt...

Terapia țintită și inteligența artificială, arme de luptă împotriva cancerului
Serviciul de Noapte vă spune poveștile de succes ale celor care luptă cu cancerul
Serviciul de noapte 03 Iunie 2024, 09:18

Serviciul de Noapte vă spune poveștile de succes ale celor care luptă cu cancerul

Despre poveștile de succes ale celor care luptă pentru viață, ale celor care îi sprijină, dar și despre cele mai noi evoluții...

Serviciul de Noapte vă spune poveștile de succes ale celor care luptă cu cancerul
Expertul antidrog Cătălin Țone: Avem nevoie urgent de scannere performante la frontiere
Serviciul de noapte 31 Mai 2024, 09:17

Expertul antidrog Cătălin Țone: Avem nevoie urgent de scannere performante la frontiere

România se află în acest moment pe o nouă rută de transport european al drogurilor, traseu care are ca destinație...

Expertul antidrog Cătălin Țone: Avem nevoie urgent de scannere performante la frontiere
Medicul Maria Marcvart: Deficitul de vitamina D duce la scăderea  imunității
Serviciul de noapte 29 Mai 2024, 13:39

Medicul Maria Marcvart: Deficitul de vitamina D duce la scăderea imunității

Medicul Maria Marcvart vorbește despre importanța unei imunități bune a organismului, ca metodă de prevenție.

Medicul Maria Marcvart: Deficitul de vitamina D duce la scăderea imunității
Lansare de carte: Ne-pacea informaţională. Cine pierde şi cine câştigă în epoca hiperconectivităţii?
Serviciul de noapte 28 Mai 2024, 14:11

Lansare de carte: Ne-pacea informaţională. Cine pierde şi cine câştigă în epoca hiperconectivităţii?

Prof.univ.dr.Alina Bârgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice a SNSPA, a lansat volumul "Ne-pacea...

Lansare de carte: Ne-pacea informaţională. Cine pierde şi cine câştigă în epoca hiperconectivităţii?