Vin roboții! Cum conștientizăm momentul când vorbim cu inteligența artificială

Într-o lume care vorbește tot mai mult despre inteligența artificială, sunt puțini cei care o înțeleg cu adevărat.

Tehnologiile bazate pe inteligență artificială capătă o amploare tot mai mare, apar aplicații din ce în ce mai variate, dar pentru a le putea folosi în avantajul nostru, avem nevoie să le înțelegem, să știm cum funcționează.

În România, roboții vor suplini forța de muncă

Tranziția de la oameni la roboți face parte din viitorul imediat, mai ales că deficitul de forță de muncă din anumite domenii, precum HoReCa, este o problem reală.

“Foarte multe din restaurantele din București se plâng că au o fluctuație foarte mare de personal. Din punctul meu de vedere, cred că în România nu se vor cumpăra roboți pentru că vrea lumea roboți neapărat, ci pentru că vor putea să suplinească o nevoie de personal reală”, afirmă Ana-Maria Stancu, CEO al Bucharest Robots, fondatoare Robohub și primul român ales în boardul EU Robotics, invitată la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Ceea ce trebuie să înțelegem este că roboții sunt instrumente și depinde de oameni cum îi folosesc și mai ales, în ce scop.

“Drona este un robot. Noi, de exemplu, o folosim să facem tratamente în agricultură și să preluăm date, alții o folosesc să facă fotografii la nunți, însă în Ucraina a fost folosită ca armă, dar ea, în sine, este un instrument. Depinde ce facem, noi, oamenii cu ea”, a explicat Ana-Maria Stancu.

Calculatoarele nu văd, nu aud, nu înțeleg

Odată cu creșterea puterii de procesare și a volumului mare de date disponibile în format digital, AI a intrat într-o nouă eră, caracterizată de progrese remarcabile în special în învățarea automată (machine learning) și învățarea profundă (deep learning).

Apoi, vorbim despre procesarea limbajului natural (NLP), care se ocupă cu înțelegerea și generarea limbajului uman de către computer și roboți inteligenți, care integrează componente AI pentru a oferi mașinilor abilitatea de a interacționa fizic cu mediul înconjurător.

Deciziile lor sunt rezultatele unor modele create de oameni și alimentate cu date și aici apare rolul critic al educației digitale: să ne învățăm copiii si adolescenții, dar și pe noi înșine, să înțelegem limitele dar și potențialul acestor tehnologii.

Clip video de Luciana Gingărașu

Un mesaj puternic transmis de Ana-Maria Stancu, de la microfonul Radio România Actualități, este acela că trebuie să conștientizăm momentul când vorbim cu un calculator sau cu un sistem de inteligență artificială, care nu gândesc, nu oferă empatie și nici sentimente.

“Calculatoarele nu văd, nu aud, nu simt, nu înțeleg. Ele nu funcționează decât cu 0 și 1. Dacă îi scrii calculatorului 'te iubesc' și el răspunde 'da, și eu te iubesc', el nu înțelege absolut nimic. El calculează probabilitatea și așa apare răspunsul.”

Cuvintele "te rog" și "mulțumesc" nu trebuie folosite în conversația cu inteligența artificială

Formulele politicoase de adresare în conversațiile cu aplicațiile de inteligență artificială trebuie evitate pentru că, în acest context, ele sunt doar niște cuvinte analizate și se pierd multe resurse pentru analiza acestora.

“Cuvintele te rog și mulțumesc nu sunt relevante pentru ce scriem. Este foarte important să ne oprim, să nu scriem. Pentru că este momentul în care creierul nostru conștientizează că vorbește cu un calculator, că nu ai de ce să-i spui asta. Și ce este mai amuzant este că în urmă cu o lună sau două, CEO-ul de la OpenAI a spus că ChatGPT pierde două milioane de dolari pe săptămână pentru că oamenii zic te rog și mulțumesc. Ideea este că, în momentul în care calculatorul analizează un cuvânt sau o sintagmă, folosește resurse. Și dacă cuvântul ăla nu este folositor, înseamnă că i-ar arunca acestuia banii pe geam”.

Oamenii, când au o problemă, trebuie să se adreseze oamenilor, niciodadă calculatorului

Este esențial să înțelegem că putem folosi inteligența artificială ca instrument care să ne ușureze activitățile, dar când este vorba despre probleme personale trebuie să ne adresăm specialiștilor, oamenilor din jur.

"Inteligența artificială nu o să rezolve niciodată problema oamenilor. Calculatorul nu înțelege, nu este o persoană, e pur și simplu o aglomerație de numere. Dacă tu îi scrii, eu vreau să mă sinucid, el nu o să folosească cuvântul sinucidere, dar o să-ți dea cuvinte care duc în partea respectivă. Misiunea acestor AI generative este să-ți dea răspuns cât mai apropiat de ce scrii tu. De aceea, dacă tu ești depresiv și intri și îi scrii lui Chat GPT, astăzi m-am certat cu colegii, sunt foarte trist și colegii nu mă înțeleg și tot așa, o să-ți dea răspunsuri pe această direcție, o să folosească același ton, nu o să-ți zică: poate tu ești problema, sau ai o zi proastă", spune Ana-Maria Stancu.

Cheia este educația

Pentru a face față asaltului tehnologic și folosirii inteligenței artificiale în beneficiul nostru, cheia este educația.

Vorbim, în primul rând, de educația în școli, atât a copiilor care sunt cei mai expuși la capcanele internetului, cât și a profesiorilor.

“Mi-au confirmat (profesorii n.r.) ceea ce eu observasem în sistem, și anume că profesorii nu au sprijin. De câțiva ani, societatea cumva s-a poziționat împotriva lor și este un conflict continuu minister - părinți - profesori. Cumva, mi se pare că au fost lăsați să se descurce singuri încă din pandemie. Și tot dau exemplul acesta: în pandemie s-au făcut doar trei webinarii pentru profesori și niciunul nu a fost despre cum să folosești anumite instrumente. Tu, ca și minister, ar trebui să-i susții pentru că sunt angajații tăi", a conchis Ana-Maria Stancu.

Ideal ar fi să existe cursuri despre cum se face trecerea de la a preda cu inteligența artificială la a învăța despre inteligența artificială, iar prin programul RoboHub, Asociatia E-Civis a pregătit aproximativ 3.000 de profesori, iar programul continuă .