Securitatea cibernetică este foarte importantă în media, în condițiile în care aproape orice informație poate fi ușor falsificată

Specialiști recomandă atenție sporită și când vine vorba despre selectarea informației, în condițiile în care rețelele de socializare sunt cele care dau știrile zilei.

Securitatea cibernetică este foarte importantă astăzi în media, în condițiile în care aproape orice informație poate fi extrem de ușor falsificată și, apoi, propagată în spațiul virtual cu atâta încredere încât poate fi luată ca fiind adevărată în orice moment, mai ales de către populația care nu are o educație în acest sens.

Mai mult, modul în care oamenii ajung la informație s-a fragmentat odată cu apariția social media, spune Maria Țoghină, jurnalist senior în cadrul Societății Române de Radiodifuziune.

“Cea mai importantă provocare este să ne menținem credibilitatea ca instituție, dar și în ce privește credibilitatea informațiilor pe care le difuzăm. Ne întoarcem la ceea ce a însemnat la începuturi Radio România, în urmă cu 95 de ani: să oferi informații de bază, informații obiective, curate, verificate. Eu cred că atunci când vorbim despre mainstream media ar trebui să avem tot timpul în minte următoarea afirmație: încrederea se câștigă greu și se pierde foarte ușor!”

Ascultătorii Radio România nu sunt pregătiţi "pentru capcanele şi vulnerabilităţile internetului".

Potrivit Mariei Ţoghină, jurnalist la Societatea Română de Radiodifuziune, cei care ascultă radioul public nu sunt pregătiţi "pentru capcanele şi vulnerabilităţile internetului".

"De fapt, publicul nostru este încă în analogic şi ne urmăreşte pe frecvenţele radio. Cred că în momentul de faţă Radio România continuă să ofere servici de calitate, informaţii şi educaţie, în primul rând pentru cei care sunt la nivelul primelor interacţiuni cu ceea ce înseamnă zona digitală. Din această perspectivă, avem publicul care este cel mai puţin alfabetizat digital, publicul adult, matur, seniorii, care sunt şi primele victime, cei pe care îi cunoaştem cu toţii din metoda tradiţională 'accidentul'. (...) “

Din păcate, subliniază jurnalista Radio România, nimeni nu îi pregăteşte pentru capcanele şi vulnerabilităţile internetului.

“Radio România Actualități realizează emisiuni speciale, tematice, dedicate acestei lumi cu totul nouă pentru publicul matur, adult, pentru seniori. Vrem să-i ajutăm să înţeleagă modul în care evoluează lumea, cum se schimbă, cum să utilizeze acest instrument în siguranţă. Pe de altă parte, punem accent şi pe educaţia tinerilor în acest domeniu, avem oferte speciale, suntem prezenţi şi pe internet cu programe şi emisiuni, cu informaţii şi, pe toate frecventele, pe categorii speciale de public", a afirmat Maria Ţoghină.

"Nu există un instrument al societății civile care să se ocupe de ştirile false şi de războiul informaţional"

Preşedintele Centrului pentru prevenirea conflictelor şi avertizare timpurie, Iulian Chifu, a subliniat că în ţara noastră nu există în acest moment un instrument care să ţină de societatea civilă şi care să se ocupe de ştirile false şi de războiul informaţional.

"Pe zona războiului informaţional, v-aş putea spune cum arată gândirea şi funcţionarea în România. (...) Componenta care ţine de electronic, adică audio-vizualul, şi, mai nou, pe lege, zona din social media revine CNA. CNA are în momentul de faţă atribuţia şi poate interveni. (...) Partea care rămâne în discuţie este partea care ţine de societate civilă, de mass-media însăşi, de zona academică, deci spaţiul acesta public pe care să îl asaneze profesioniştii fără niciun aport de natură guvernamentală, inclusiv de natură financiară. Am avut tentaţii şi tentative de a construi un asemenea instrument în sensul în care ne-am întâlnit, vorbesc de viaţa trecută, la Guvern, şi cu zona academică, şi cu zona ONG-urilor şi cu zona mass-media, conştientizând partea asta şi nevoia, însă acolo trebuie spus foarte clar - există anumite ciocniri între diferitele componente şi nu mai avem instituţii", a explicat Chifu.

Studiu: Ziarele şi site-urile de ştiri nu mai reprezintă prima sursă de informare pentru publicul larg

Ziarele şi site-urile de ştiri nu mai reprezintă prima sursă de informare pentru publicul larg, reţelele de socializare fiind cele care dau ştirile zilei, relevă un studiu realizat în mai multe ţări ale lumii.

Însă, într-un mediu greu de controlat este tot mai dificil să existe acces la surse de încredere, au concluzionat partipanţii Conferinţei de securitate cibernetică.

Informarea de pe rețelele sociale, un pericol

Rețelele sociale, acolo de unde oamenii își iau informațiile, nu oferă garanția informațiilor obiective, așa cum sunt ele produse după coordonatele clasice ale jurnalismului, a susținut jurnalistul Claudiu Pândaru.

"S-a schimbat mediul pe care intră pentru a găsi informaţii. Informaţia celor care o produc după coordonatele clasice ale jurnalismului se găseşte şi în social media. Marea diferenţă este că acolo aglomeraţia e atât de mare încât găseşti toate culorile universului, adică, deep fake-uri, fake news-uri, informaţii inventate şi aşa mai departe, a susținut Claudiu Pândaru", citat de reporterul RRA, Alexandru Avram.

Declarațiile au fost facute în cadrul dezbaterii “Rolul mass-media în apărarea digitală, ce pot face canale mass-media pentru a face credibilă informaţia în zona digitală”, din cadrul celei de-a doua ediţii a conferinţei internaţionale de securitate cibernetică, Bucharest Cyber Security Conference, organizată de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).