Secretele longevității: Cum putem trăi mai mult și mai bine

„Nu mai ajunge să ne gândim doar că vrem să trăim mult, să apucăm 90-100 de ani. Este foarte important cum trăim ultima perioadă din viața noastră”, spune prof. univ. dr. Luiza Spiru, medic geriatru, pionier în medicina longevității și președinta Fundației Ana Aslan Internațional.

Invitata emisiunii Serviciul de Noapte de la Radio România Actualități, medicul Luiza Spiru a vorbit despre cum fiecare dintre noi poate influența modul în care îmbătrânește. Educația individuală, prevenția și atenția la factorii de risc personali sunt esențiale:

„Fără educație, nu există progres. Și nu e vorba doar de educația medicilor, ci și a consumatorilor de sănătate – oameni care vin la medic nu pentru că sunt bolnavi, ci pentru că vor să știe ce îi așteaptă peste 10 sau 20 de ani.”

Testele epigenetice – cheia viitorului

Un element central al medicinei longevității este epigenetica, știința care studiază modul în care factorii de mediu și stilul de viață influențează expresia genelor.

„Nu numărul de gene contează, ci cum se exprimă ele. Stresul, alimentația, emoțiile – toate pot modifica expresia genelor și ne pot face să îmbătrânim mai repede sau mai încet”, explică Luiza Spiru.

Testele epigenetice devin astfel un instrument esențial pentru prevenție și personalizarea intervențiilor medicale: „Ele ne arată vârsta biologică, nu doar cea din buletin. Și, mai important, ne arată cum putem acționa ca să încetinim procesul de îmbătrânire.”

România – potențială „zonă albastră”

Dacă Japonia sau Grecia sunt recunoscute pentru comunitățile lor de longevivi, România are propriile spații privilegiate.

„Zona Buzăului, Delta Dunării sau Vâlcea – Elveția României, cum îmi place să o numesc – sunt locuri unde oamenii trăiesc mult și frumos, în comuniune cu natura, cu obiceiuri alimentare sănătoase și o implicare socială deosebită”, afirmă medicul.

Moștenirea Ana Aslan

Prof. dr. Luiza Spiru este considerată succesoarea Anei Aslan, celebră pentru studiile privind gerontologia și pentru faimosul Gerovital.

Întrebată despre această moștenire, răspunde cu modestie și responsabilitate:

„Am avut șansa să învăț de la mari profesori și să mă inspir din exemplul Anei Aslan. Dar adevărata moștenire nu este un produs, ci ideea că îmbătrânirea poate fi înțeleasă, încetinită și gestionată științific. Eu am dus mai departe această viziune prin cercetare și prin educație.”

Cercetarea științifică – pilon al medicinei longevității

De mai bine de două decenii, echipa condusă de Luiza Spiru a derulat zeci de proiecte de cercetare europene. Accentul cade pe prevenirea bolilor neurodegenerative și pe utilizarea tehnologiei în evaluarea și menținerea sănătății cognitive.

„Medicina clinică fără cercetare nu există. În laborator, dar și în clinica universitară pe care o conduc, punem bazele unei medicine personalizate, predictive și preventive. Fără dovezi științifice, longevitatea ar rămâne doar un concept vag”, subliniază ea.

Educația – România, pionier în predarea longevității

Un fapt mai puțin cunoscut este că România, prin Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, a devenit prima instituție academică din Europa care predă viitorilor medici cursuri obligatorii de medicină a longevității.

„Peste 22.000 de studenți, medici rezidenți și specialiști au trecut prin cursurile noastre. Schimbăm paradigma: nu tratăm doar bolile bătrâneții, ci pregătim generații întregi să înțeleagă și să prevină procesul de îmbătrânire.”

Un nou pas pentru educația globală în longevitate

În toamna acestui an, Luiza Spiru va deschide un nou semestru de educație în științele longevității în China, după experiențele similare din Europa și Dubai.

„Vom preda într-un oraș al longevității, construit special, cu 30.000 de locuri, spital modern și tehnologie de ultimă generație. China investește masiv în educație și cercetare, iar interesul pentru știința longevității este uriaș. Este un pas important în recunoașterea internațională a domeniului”, a explicat medicul.

Stresul – prieten sau dușman?

Un alt subiect de interes a fost stresul. Dr. Luiza Spiru preferă să îl descrie nu ca pe un inamic, ci ca pe un „partener de viață”:

„Nu avem de ce să ne luptăm cu stresul, pentru că face parte din viața noastră. Important este să învățăm să-l gestionăm. Altfel, e ca rugina: nu se vede multă vreme, dar când scârțâie deja e târziu.”

Medicul subliniază că bolile cronice apar rareori fără o componentă emoțională:

„Nu există boală fără o suferință emoțională. Sănătatea mintală și echilibrul emoțional sunt baza longevității.”

Stress Congress 2025 – București, 9–10 octombrie

Ajuns la a 8-a ediție, Stress Congress este singurul congres medical din lume care abordează stresul din perspectiva tuturor specialităților medicale.

„Anul acesta are loc între 9 și 10 octombrie, la Palatul Parlamentului, ca de obicei. Vom discuta despre stres, sănătate mintală, sănătate cerebrală și longevitate – teme extrem de provocatoare”, a explicat Luiza Spiru.

Evenimentul reunește invitați internaționali din SUA, Canada, Europa, Emiratele Arabe și Arabia Saudită. Se adresează medicilor, farmaciștilor, studenților și tuturor celor interesați de impactul stresului asupra vieții moderne.

„Punem accent pe prezența tinerilor – anul trecut sala a fost plină de studenți, ceea ce a fost extraordinar. Congresul va fi transmis online, liber pentru oricine dorește să participe. Nu este un eveniment obișnuit, ci unul provocator, pentru că pionieratul în cercetare presupune curaj și deschidere”, a subliniat organizatoarea.

Rețeta longevității, pe scurt

„Rețeta longevității este simplă în aparență: să te iubești pe tine, să știi cine ești și ce rol ai în viață, să-i respecți pe cei din jur, să iubești și să fii generos. Și, foarte important, să știi să primești iubirea altora”, spune prof. dr. Spiru.