Românii din Transnistria fac apel la respectarea drepturilor fundamentale
Maria Ţogină şi emisiunea "Serviciul de noapte" au pus în discuţie situaţia etnicilor români din Transnistria şi modul cum drepturile lor sunt respectate.
Articol de Luminiţa Voinea, 18 Decembrie 2021, 11:26
RRA: RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (17 decembrie, ora 22:38) - Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Simina Botar
Dreptul la educaţie şi mass-media în limba română pentru aproape o treime din populaţia aşa-zisei republici transnistrene, din componenţa Republicii Moldova, sunt mult restrânse pe fondul procesului de asimilare forţat, exercitat de Federaţia Rusă.
Maria Ţogină şi emisiunea "Serviciul de noapte" au pus în discuţie situaţia etnicilor români de acolo şi modul cum drepturile lor sunt respectate.
O sinteză semnată de Luminiţa Voinea:
Ion Iovcev a fost timp de 30 de ani directorul singurului liceu cu predare în limba română din Tiraspol. Liceul "Lucian Blaga" a fost este şi va rămâne un simbol al rezistenţei în lupta pentru limbă, pentru identitatea noastră naţională, spune Iovcev, cel care a suportat nenumărate umilinţe din partea administraţiei separatiste, şi asta pentru că drepturile esenţiale la educaţie, liberă circulaţie, mass-media sau dreptul la vot sunt încălcate în mod flagrant, a afirmat pentru "Serviciul de noapte" Ion Iovcev.
Ion Iovcev:Oamenii, acolo, au un simplu aşa-numit "paşaport", care reprezintă un buletin de identitate şi cu acest buletin poţi să mergi în cel mai bun caz până în Chişinău şi înapoi. Restul, mai ales oamenii în etate sunt rupţi şi sub influenţa ideologiei cele ruseşti, sunt mass-media, toate numai în limba rusă, televiziunea, radio, ziarele . Sunt declarate aşa-numite trei limbi oficiale - limba ucraineană, limba rusă şi limba moldovenească, cum îi spun la limba română.
Un alt luptător pentru drepturile fundamentale, dar şi pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul conflictului din Transnistria, este Alexandru Leşco.
A făcut 12 ani de închisoare, fiind unul dintre patrioţii Grupului Ilaşcu, iar acum speranţele lui sunt legate de reunificarea României cu Republica Moldova.
Alexandru Leşco: Eu nu regret prin ceea ce am trecut pentru patrie, m-am simţit tot timpul român, m-am simţit tot timpul acasă, nu ştiu ce să zic pentru viitor. Aş vrea şi eu să ajung la ziua asta, când o să fie reunirea, să nu mai ştiu de hotarul de la Prut, să nu mai ştiu de guvern şi tot din astea.
Despre procesul de reunificare a României cu Republica Moldova cel mai important pas l-a făcut deja statul român, spune europarlamentarul PMP, Eugen Tomac.
Eugen Tomac: În Republica Moldova, majoritatea cetăţenilor sunt români, vorbesc limba română, doar că au fost supusi, din nefericire, unui proces destul de dur de desnaţionalizare în perioada sovietică. Acum, când se va produce această regăsire, depinde de foarte mulţi factori, pasul cel mai important însă l-a făcut statul român, prin repunerea în drepturi a celor care vor să se simtă români şi în acte şi numărul lor creşte - în prezent sunt aproape 1,4 milioane de români care deţin cetăţenia română.
Anul 2020 a fost unul sărac în privinţa finanţării şi a proiectelor pentru românii din afara graniţelor, dar anul viitor, cu o finanţare consistentă şi un efort conjugat al clasei politice, lucrurile se pot îndrepta.
Senatorul PNL, Viorel Badea, preşedintele Comisiei de Cultură:Anul acesta, pentru comunităţile româneşti de peste hotare a fost un an pierdut, eu sunt convins că dacă oamenii politici români înţeleg că românii de dincolo de graniţe sunt parte a naţiunii române, deci nu poţi să ignori peste un sfert din naţiunea română, care acum trăieşte în afara graniţelor României. Eu zic că dacă vor înţelege asta oamenii politici, indiferent de partidul din care provin, cu siguranţă lucrurile se vor schimba esenţial.
Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 13/14 decembrie 2021
